Budăi recunoaște că noua lege a pensiilor speciale nu se va aplica retroactiv; tot mai mulți magistrați fug să prindă sume uriașe

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a tărăgănat timp de un an elaborarea proiectului de lege privind modificarea pensiilor speciale – țintă asumată prin PNRR că va fi realizată până lasfârșitul acestui an.

Numai că Budăi a scos public abia acum proiectul de lege, după ce Parlamentul a intrat în vacanța de iarnă. Or, Comisia Europeană a cerut ca modificarea legislativă să fie deja aprobată. Nu s-a întâmplat așa – și nu se va întâmpla nici prea curând, deoarece Parlamentul revine din vacanță abia în februarie 2023.

Explicația tragerii de timp este una evidentă: valuri de pensionări în magistratură, pentru a beneficia de pensiile uriașe care se acordă în prezent. Președintele Klaus Iohannis semnează aproape zilnic zeci de decrete de pensionare a judecătorilor și procurorilor. 

„Proiectul de lege nu produce efecte retroactive, pentru că nu se recuperează niște venituri deja încasate”, a recunoscut însușiministrul Budăi, miercuri, la finalul ședinței de guvern în care a fost aprobat proiectul de lege, pentru a fi trimis Parlamentului spre adoptare.

Reforma pensiilor speciale (asumată prin PNRR), mătrășită de Ciucă, Budăi și Ciolacu: 21.333 lei/lună pensia medie de serviciu

Iată ce a declarat Budăi:

• „Prin proiectul de act normativ se ține cont de prevederile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de deciziile CCR, dar și de lipsa transparenței care a fost reclamată de partenerii sociali la scrierea PNRR
• toți miniștrii de resort au fost prinși în echipa de lucru a acestui proiect, sunt coinițiatoriproiectul de lege va fi depus în Parlament și va fi supus dezbaterilor, începând cu 1 februarie
• se urmărește ajustarea, prin reducerea cheltuielilor, cu pensiile și indemnizațiile stabilite și plătite în baza unor legi speciale, cele șase categorii de legi – două în domeniul justiției, navigatorii, Curtea de Conturi, diplomații și pensiile militare.

• Reducerea cheltuielilor se va face prin ajustarea procentului de calcul de la 80% la 65% în majoritatea cazurilor, excepție făcând magistrații care au protecția deciziei CCR. Însă și aici este o ajustare – odată de vechime necesară în magistratură, dar și o reducere a cheltuielilor, astfel încât toate pensiile vor fi recalculate și nicio pensie nu va mai depăși venitul în calcul. De asemenea, la baza de calcul a veniturilor nu vor mai fi luate în calcul veniturile care nu au caracter permanent, este vorba de acele prime acordate în ultimele șase luni sau drepturi salariale acordate în ultima lună. Nu se mai ia în calcul ultima lună, ci pe o perioadă de 12 luni, dacă vorbim de magistrați, din ultimii 10 ani, și de la șase la 12 luni, pentru sistemul militar, în ultimii cinci ani.
• pentru magistrați nu se vor mai permite perioade asimilate, perioada minimă asimilată care se va permite va fi de minimum 20 de ani, are va crește gradual, an de an, până la 25 de ani, urmând ca an de an, să scadă perioadele: 20 de ani cu 5 asimilați, 21 de ani cu 4 asimilați etc.
• Vechimea minimă s-a egalat cu vechimea minimă din sistemul de pensii publice, la 15 ani.
• La diplomați a existat și o creștere a vârstei de pensionare, și la personalul navigant, pentru a fi aliniate cu cele din sistemul public de pensii.
• Se egalează stadiul minim de cotizare cu cel din sistemul public.
• Proiectul nu are risc de neconstituționalitate.
• Proiectul nu produce efecte retroactive, pentru că nu se recuperează niște venituri deja încasate”.