Luni, 9 mai 2022, este a 75-a zi a invaziei armatei ruse în Ucraina.
Pe 9 mai 1945 se încheia cel de-al Doilea Război Mondial în Europa şi capitula Germania Naziste.
Premierul Nicolae Ciucă a transmis un mesaj țintit către Vladimir Putin.
„Cel de-al Doilea Război Mondial, al cărui final în Europa îl celebrăm astăzi, trebuie să ne reamintească tuturor care e soarta tiranilor şi a celor ce visează să ocupe teritoriile vecinilor şi să domine lumea”, spune Ciucă, exprimându-și speranța „ca raţiunea şi pacea să revină pe continentul european cât mai curând”.
„Europa a fost zguduită de război pe scară largă în mijlocul secolului trecut în ceea ce avea să devină cel de-al Doilea Război Mondial, când Germania nazistă, o dictatură având la bază ideologia de extremă dreaptă a lui Hitler, a vrut să cucerească lumea. La 7 mai 1945, trupele germane au capitulat necondiţionat în Vest, iar la 9 mai 1945, în Est. Dorinţa de cucerire şi dominaţie prin forţa armelor s-a sfârşit tragic, dar a deschis calea revenirii la pace, la Europa unită, la democraţie. Au fost 6 ani de profundă suferinţă pentru întreaga omenire. Pentru Europa, cel de-al Doilea Război Mondial a însemnat distrugere, a însemnat tragedie umană şi, de asemenea, eroismul rezistenţei vitejeşti a statelor supuse invaziei, cuceririlor, dominaţiei străine. Pactul Ribentropp-Molotov dintre Germania nazistă şi Rusia sovietică, care a pregătit declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, este cea mai perfidă expresie a politicii de Mare Putere, o formulă de împărţire a lumii, teritoriilor şi de batjocorire a sorţii oamenilor, de nesocotire a voinţei popoarelor, a dreptului lor la viaţă şi istorie, la suveranitate, independenţă şi integritate teritorială, a dreptului lor la pace”, a afirmat premierul.
Potrivit acestuia, odată cu finalul celui de-al Doilea Război Mondial a existat speranţa că “va fi ultima oară când vom avea parte de războiul total, distructiv, pe scară largă în Europa, când tehnica militară şi bombele au pus la pământ oraşe, sate, oameni, vieţi şi destine”, dar “din păcate nu a fost aşa”. “Astăzi Rusia a declanşat un război de cucerire pe scară largă împotriva Ucrainei, război prin care pune sub semnul întrebării securitatea în Europa, dreptul internaţional, lumea bazată pe reguli”, a adăugat Nicolae Ciucă.
Şeful Executivului reiterează că Rusia şi-a încălcat, astfel, toate angajamentele pe care le-a luat după al Doilea Război Mondial, promovând excepţionalismul şi suveranitatea limitată în Europa, nesocotirea Chartei ONU şi a tuturor angajamentelor luate după sfârşitul Războiului Rece.
„Este motivul pentru care România, poporul român şi cetăţenii noştri celebrează astăzi victoria raţiunii, adevărului şi a dreptăţii asupra militarismului, autoritarismului şi dictaturii în Europa. În 1945 a fost vorba despre nazism, cea mai oribilă formă de degradare umană, care a pus sub semnul întrebării dreptul la viaţă şi la existenţă egală pe baza rasei şi etniei. Holocaustul e pe deplin legat de cel de-al Doilea Război Mondial şi va rămâne o rană adâncă în istoria omenirii, pe care nu mai trebuie ca nimeni, niciodată să o uite”, a spus şeful executivului.
Premierul a arătat totodată că lecţiile celui de-al Doilea Război Mondial trebuie să ne facă „să nu tolerăm războiul total şi nejustificat, aruncatul cu cuvintele şi etichetele legate de nazism sau folosirea unei asemenea imagini a propagandei pentru a justifica un război de cucerire împotriva unui stat independent, aşa cum procedează astăzi Rusia în Ucraina”.
„Sărbătoarea încheierii războiului şi înfrângerii Germaniei Naziste trebuie să fie un moment de mobilizare dar şi de speranţă pentru înfrângerea viitoare a aventurismului militarist rus, condamnat cvasi-unanim la nivel mondial prin votul a 144 de state din întreaga lume, în cadrul Adunării Generale a ONU. Astăzi, în plin secol XXI, nu mai e loc de sfere de influenţă şi suveranităţi limitate, de state care aplică politica bunului plac al vreunui lider vremelnic. Suntem o comunitate internaţională unită, de state suverane, care a trăit în pace aproape 80 de ani tocmai pentru că a respectat regulile şi ne-am respectat unii pe alţii. Cel de-al Doilea Război Mondial, al cărui final în Europa îl celebrăm astăzi trebuie să ne reamintească tuturor care e soarta tiranilor şi a celor ce visează să ocupe teritoriile vecinilor şi să domine lumea. Sperăm ca raţiunea şi pacea să revină pe continentul european cât mai curând”, a arătat Nicolae Ciucă.
Premierul a transmis un mesaj și de Ziua Europei:
„Ziua Europei marchează momentul de referință de acum 72 de ani, în care șeful diplomației franceze de la acea vreme, Robert Schuman, prezenta celebra Declarație care îi poartă numele, pusă la punct împreună cu Jean Monnet. A fost un prim pas hotărât către crearea Uniunii Europene.
Trecuseră doar 5 ani de la sfârșitul unui război devastator, care a zguduit întreaga lume și a provocat numeroase pierderi umane și economice. Iar planul celor doi părinți fondatori ai construcției europene avea la bază conceptul de solidaritate și ideea unei comunități de interese pașnice, care să facă imposibilă reizbucnirea unui nou conflict distrugător. Cu rănile încă deschise, Europa se pregătea să închidă porțile amenințărilor care îi puteau aduce nimicirea.
În timp ce Estul Europei a rămas sub povara grea a unui autoritarism de stânga, germenii Europei Unite au început să rodească în Vest, devenit model de înțelegere, prosperitate și dezvoltare. Ruinele au lăsat, treptat, locul unui viitor bazat pe construcție, cooperare și viziune comună democratică și economică.
Eliberarea lagărului comunist, pentru care românii au plătit un scump tribut de sânge, ne-a oferit șansa de a ne alătura celui mai impresionant proiect al păcii și bunăstării – Uniunea Europeană. În cei 15 ani de la aderare, pe care îi sărbătorim în acest an, românii s-au bucurat și au demonstrat că merită să fie parte a construcției europene, confirmând vocația noastră de popor atașat valorilor democratice.Dacă până de curând gândurile noastre se îndreptau mai degrabă către prosperitate, către dezvoltare economică, iată că azi, din cauza agresiunii militare ruse din Ucraina, la granițele noastre, la granițele Uniunii Europene, revenim la viziunea părinților fondatori ai Uniunii noastre.
Primele cuvinte ale Declarației Schuman sunt astăzi la fel de actuale : „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă”. Acum, când spectrul războiului amenință din nou pacea globală, după perioada dificilă a pandemiei, Europa dă dovadă mai mult ca oricând de unitate și solidaritate și face toate eforturile pentru apărarea păcii. Unitatea și coeziunea statelor membre, coerența reprezentării intereselor noastre prin instituțiile UE sunt susținute prin umanitatea arătată de cetățenii noștri. Iar românii, azi, au demonstrat, prin generozitatea cu care și-au deschis ușile caselor pentru refugiații ucraineni, că valorile pe care le împărtășim la nivel european sunt reale, că solidaritatea este calea dezvoltării noastre împreună.
Născută ca un nucleu al păcii și solidarității, Uniunea Europeană s-a dezvoltat, s-a consolidat, a depășit provocări economice și sociale majore de-a lungul celor peste șapte decenii de existență. Grație mobilizării la nivelul Uniunii, România și toate celelalte state membre au beneficiat de răspunsul european comun la criza provocată de pandemie, iar mecanismul european de redresare și reziliență reprezintă un prețios punct de sprijin pentru perioada următoare. Toate aceste eforturi merg în direcția consolidării proiectului european, cu deschidere spre ceea ce își doresc cetățenii statelor membre.
Propunerile conturate în ultimele luni, pe baza dezbaterilor și dialogului cu cetățenii în cadrul Conferinței privind viitorul Europei indică o gamă largă de preocupări pentru perioada următoare, de la schimbările climatice la sănătate, consolidare economică, locuri de muncă, gestionarea migrației și rolul construcției europene în plan global.
România are, azi, toate resursele necesare pentru a fructifica oportunitățile de dezvoltare în beneficiul cetățenilor săi. La cele 40 de miliarde de euro – bani europeni deja prezenți în economia țării noastre, alte peste 80 de miliarde de euro vor contribui la accelerarea modernizării și recuperarea decalajelor de dezvoltare economică față de partenerii noștri vestici.
Provocările acestei perioade determină ca solidaritatea statelor membre să se manifeste și față de țările cu perspective de integrare europeană – Ucraina, Republica Moldova, Georgia. Iar răspunsul comun care a coagulat în acest context statele membre demonstrează consolidarea proiectului european, din care și România face parte.
La Mulți Ani, Uniunea Europeană!
La mulți ani tuturor cetățenilor europeni!
La Mulți Ani României în Uniunea Europeană!”
