Premierul Ilie Bolojan nu a reușit să afle, nici după 10 luni de activitate, câți bugetari are România, deși a încearcat să mai reducă din ei, dar fără succes: instanțele de judecată blochează concedierile aprobate de Guvern pe 24 februarie, prin Ordonanță de urgență.
Reforma administrației, aprobată după 6 luni de amânări: 45.700 de posturi tăiate. Cseke: „Reducerile trebuie să-și producă efectul la 1 iulie”
Executivul a publicat vineri un raport cu date colectate de la trei instituții, care i-au dat cifre diferite.
Ministerul Finanțelor a transmis că sunt 1.511.900 de posturi aprobate, 1.287.381 de posturi ocupate și 224.519 de posturi vacante. Totodată, 14.522 de posturi sunt ocupate de bugetari care cumulează salariul cu pensia.
„S-a constatat un număr ridicat de angajați cu contracte multiple, inclusiv cazuri de contracte multiple cu normă întreagă, ceea ce ridică suspiciuni privind activitatea reală a acestora și utilizarea resurselor. O parte importantă din datele analizate conține inconsistențe evidente, precum companii care figurează cu cheltuieli fără venituri”, se menționează în raport.
Ministrul Muncii a transmis Guvernului, la rândul său, datele primite de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) – Inspecția Muncii, care ține evidența tuturor salariaților cu contract individual de muncă prin REVISAL. Sunt 1.182.670 de contracte individuale de muncă, dar 948.848 de salariați.
„Diferența mare dintre numărul contractelor de muncă și numărul salariaților cu contract individual de muncă a ridicat semne de întrebare asupra numărului de salariați cu mai multe contracte de muncă, astfel s-a solicitat clarificarea în acest sens. Din clarificări a reieșit că un număr de 199.125 persoane care lucrează în instituții și companii de stat au 2 sau mai multe contracte individuale de muncă”, se arată în raport.
Dintre persoanele cu mai multe contracte de muncă, 104.171 salariați au ambele / toate contractele de muncă în instituții sau companii de stat.
Agenția Funcționarilor Publici (ANFP) are în baza de date, până la finalul lunii aprilie, 130.455 posturi ocupate de funcționari publici, 4.535 posturi temporar ocupate, 34.502 posturi vacante și 7.591 posturi temporar vacante.
„Cifrele nu reflectă exact realitatea”
„Neavând o evidență clară a tipurilor de norme / post și o corelare a posturilor cu numărul de persoane, aceste cifre reprezintă indicatori de referință, însă nu reflectă exact realitatea, lăsând loc pentru diverse tipuri de variații”, se arată în raport.
Guvernul explică acest lucru prin faptul că instituțiile nu se raportează la aceeași bază de date. Astfel, datele privind funcționarii publici reflectă doar o parte din personalul bugetar, cele din REVISAL surprind doar angajații cu CIM – fără a include funcționarii publici, sectorul special, demnitarii sau persoanele cu contracte de mandat.
Numărul de persoane asigurate este, teoretic, cel mai complet, incluzând toate formele contractuale, însă neavând o situație nominală se pot suprapune anumite date; Numărul de posturi remunerate se bazează pe plăți efective, dar nu reflectă posturile ocupate în mod real sau numărul salariaților unici.
„Nu există, în prezent, o sursă unică, clară și integrată care să ofere o imagine completă asupra numărului real de persoane angajate în instituțiile publice. Această lipsă de coerență afectează capacitatea de analiză și luare a deciziilor privind dimensionarea aparatului administrativ”, se arată în raport.
„Ineficiență și risipă”
Concluzia raportului: „Administrația publică din România rămâne fragmentată și supradimensionată în raport cu rezultatele obținute, iar lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanță și impact conduce la ineficiență și risipă. Fondurile publice sunt distribuite inechitabil, fără criterii clare, accentuând decalajele teritoriale. Sectorul companiilor de stat este marcat de dezechilibre, numeroase entități fiind menținute prin subvenții fără legătură cu performanța. În plus, criza de guvernanță a datelor face foarte dificilă evaluarea corectă și planificarea eficientă”.
Documentul poate fi vizualizat AICI
Pe 30 august 2025, Pachetul privind Reforma administrației publice locale și centrale a fost amânat „cu două săptămâni, la solicitarea PSD”.
DOCUMENT. Bolojan vrea concedierea a peste 13.000 de angajați din jumătate de primării și CJ-uri: „Avem 7 miliarde de lei cheltuieli de personal în 6 luni, în creștere cu 10%”
De atunci, au tot fost amânări, cu „negocieri” cerute de PSD în frunte cu Olguța Vasilescu, ce s-au dovedit doar tragere de timp de șase luni. Până la urmă, abia pe 24 februarie 2026 a fost aprobată Reforma admnistrație – și nu prin lege, ci prin Ordonanță de urgență.
