Guvernul Bolojan a aprobat joi, într-o ședință extraordinară, proiectul de lege cu noile reguli pentru cumulul pensiei cu salariul la stat, mobilitatea și reorganizarea instituțiilor. Documentul a fost înaintat Parlamentului, iar premierul Ilie Bolojan cere să fie dezbătut și adoptat în regim de urgență.
„Acest proiect de lege va fi trimis Parlamentului cu solicitarea să fie adoptat în procedură de urgenţă, în aşa fel încât să rezolvăm o problemă care ţine de echitate, o problemă care ţine de economii în sectorul public şi, de asemenea, una care ţine de posibilitatea de a creşte în cursul anului viitor, într-o anvelopă rezonabilă, salariile în sectorul public”, a spus Ilie Bolojan, la începutul ședinței extraordinare.
Astfel, după multe luni de amânări și demisia ministrului PSD al Muncii, Florin Manole, proiectul de lege a ajuns, în sfârșit, pe masa Guvernului, tot cu excepții pentru privilegiați. Și merge acum la Parlament, unde poate fi tras pe linie moartă.
Proiect șinut la sertar
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii: „Astăzi, în şedinţa extraordinară de guvern, proiectul de lege pe care l-am adoptat este ceva ce a fost anunţat în spaţiul public de ceva vreme. Singura problemă este că el a fost pus într-un sertar, cu lumina închisă, şi astăzi prim-ministrul Ilie Bolojan şi Guvernul a aprins lumina pe acest subiect şi ceea ce nu s-a putut în mai multe luni de zile, iată, mi-a luat fix două zile”.
Proiectul, întocmit de Ministerul Muncii, stabilește că beneficiarii pensiilor de serviciu sau ai pensiilor militare își pot continua activitatea în instituțiile publice dacă renunță la 85% din cuantumul pensiei, pe toată durata desfășurării activității.
„Măsura are în vedere evitarea cumulului integral a două venituri provenite din fonduri publice și nu afectează situația persoanelor pensionate care desfășoară activitatea în sectorul privat. Proiectul de lege aprobat armonizează și reglementările privind menținerea în activitate a funcționarilor publici peste vârsta standard de pensionare (65 de ani – n.r.) cu Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.”, precizează un comunicat al Ministerului Muncii.
Până la maximum 70 de ani
Aceștia pot solicita continuarea activității cu cel puțin 30 de zile înainte de îndeplinirea condițiilor de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale până la vârsta de 70 de ani, în baza aprobării conducătorului instituției.
Să amintim, totuși, că privilegiații – ale căror pensii nu sunt calculate exclusiv pe principiul contributivității – ies la pensie de la 48 de ani, nu la 65 de ani, cum ies românii de rând. Chiar dacă noua lege a magistraților prevede creșterea eșalonată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, aceasta se va întâmpla pe parcursul a 15 ani, până în anul… 2041.
UPDATE! Nicușor Dan a promulgat legea prin care scad, din acest an, pensiile speciale ale magistraţilor; vârsta de pensionare urcă la 65 de ani, până în 2041
Pentru militari – cei din Armată, Poliție, Jandarmerie, SRI, SIE, STS și SPP -, eșalonarea se întinde pe 9 ani, până în anul 2035.
Noul act normativ introduce modificări și în ceea ce privește regimul juridic al suspendării raporturilor de serviciu și introduce un mecanism meritocratic în cazul reorganizărilor instituționale, precum și limitări temporare ale mecanismelor de mobilitate, respectiv detașarea și transferul.
„Reforma instituțiilor publice nu mai este un subiect pe care îl putem amâna. O administrație modernă înseamnă proceduri clare, procese simple și responsabilitate reală din partea celor care lucrează în serviciul statului. Doar așa putem construi instituții care răspund cu adevărat nevoilor oamenilor. Dar reforma nu este un moment izolat, ci un angajament continuu. Înseamnă să îmbunătățim constant ceea ce funcționează și să corectăm ceea ce nu funcționează. Și mai cred că o administrație eficientă trebuie să fie una în care cetățenii pot avea încredere”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii.
Reguli tranzitorii pentru încetarea detașărilor existente
Documentul mai prevede, în contextul restricțiilor fiscal-bugetare, reguli tranzitorii pentru încetarea detașărilor existente, finalizarea procedurilor în curs și posibilitatea unor transferuri strict în interesul serviciului, în vederea evitării limitării ocupării posturilor vacante și pentru o gestionare riguroasă a resurselor umane.
În același timp, perioadele de suspendare sunt recunoscute ca vechime în grad profesional, pentru a elimina tratamentele diferențiate între funcționarii aflați în situații comparabile. Totodată, se introduce o limită maximă de 6 ani în cazul suspendărilor generate de activități în cadrul organismelor Uniunii Europene sau internaționale, pentru prevenirea blocării pe termen lung a unor funcții publice și pentru asigurarea predictibilității organizatorice.
Actul normativ aprobat de Guvern introduce și un mecanism meritocratic în situațiile de reorganizare instituțională în care sunt luate în calcul și eliberări din funcție a personalului.
Documentul instituie obligația instituțiilor de a pune la dispoziția funcționarilor aflați în preaviz funcțiile publice vacante corespunzătoare, posibilitatea organizării unui examen de selecție atunci când mai mulți funcționari îndeplinesc condițiile pentru aceeași funcție, pentru asigurarea unui tratament egal, și suspendarea perioadei de preaviz pe durata desfășurării examenului.
Modificările propuse de MMFTSS răspund atât nevoilor instituționale, cât și necesității de a proteja drepturile și evoluția profesională a angajaților din sistemul public și asigură coerența normativă, transparența în procesele administrative și o utilizare responsabilă a resurselor publice.
