UPDATE:
„Ordonanța-trenuleț” a fost aprobată, marți seară, de Guvernul Bolojan, după mai puțin de o zi de la postarea documentului pe site-ul MF și a o săptămână după adoptarea OUG de majorare cu până la 80% a impozitelor locale pe locuințe și mașini.
În schimb, anul se încheie fără ca premierul Ilie Bolojan să-și angajeze răspunderea pe reducerile mult anunțate încă din vară la primării și consilii județene, între care concediaerea a 13.000 de bugetari.
Reforma administrației – praf în ochi! Bolojan încă se codește să facă tăierile promise, după majorarea TVA și a impozitelor pe proprietate. Nicușor Dan: „Discuția abia începe”
Nici eliminarea cumulului pensie-salariu la bugetari nu s-a produs, deși proiectul există la Ministerul Muncii.
Guvernul Bolojan vrea să limiteze cumulul pensie-salariu la stat: Pensiile necontributive, penalizate cu 85%
În Nota de fundamentare a „Ordinanței-trenuleț” se precizează că proiectul OUG a fost dezbătut în cadrul Comisiei de Dialog Social și a fost transmis, spre consultare, structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale.
Bolojan le-a dat 2,41 miliarde de lei cadou de Crăciun primarilor, din Fondul de rezervă bugetară
Iată principalele modificările operate de Executiv în Codul fiscal, prin „Ordonanța-tenuleț”:
Impozitul pe profit și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se reduce de la 1% la 0,5%, pentru anul fiscal 2026 și va fi eliminat din 2027;
Impozitul suplimentar în sectoarele petrol și gaze naturale (ICAS), prevăzut până la 31 decembrie 2025, se prelungește cu un an, urmând a fi eliminat abia din 2027.
Impozitul pe construcții („taxa pe stâlp”) va fi abrogat începând cu anul fiscal 2027.
Impozit unic pe veniturile microîntreprinderilor
Începând cu 1 ianuarie 2026, se instituie o cotă unică de impozitare, de 1%, utilizată pentru calculul impozitului. Ca urmare, au fost efectuate și corelări tehnice pentru plafonul de încadrare și determinarea bazei impozabile.
Impozitul pe venit
Se majorează cota de impozit de la 10% la 16% aplicată asupra venitului brut reprezentând bunuri și/sau servicii primite de un participant la persoana juridică, acordate/furnizate de către persoana juridică în folosul personal al acestuia, precum și sume plătite unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al acestuia, pentru bunurile sau serviciile achiziționate de la acesta, peste prețul pieței pentru astfel de bunuri ori servicii.
Totodată, se menține sistemul reținerii la sursă a impozitului la momentul acordării acestor venituri de către plătitorii de venit. Măsura are în vedere impozitarea acestor venituri și a veniturilor sub formă de dividende prin aplicarea unei cote cu același nivel și intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2026.
Accize
Autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați și a importatorilor, precum și înregistrarea operatorilor economici care doresc să distribuie şi să comercializeze angro băuturi alcoolice, tutun prelucrat şi produse energetice (benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat, păcură și biocombustibili) se va efectua de către o Comisie de autorizare constituita la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscal (ANAF),
„Prin această inițiativă de modificare a prevederilor legislative actuale, obiectivul principal al ANAF este de a aduce o îmbunătățire și claritate a legislației actuale, cu scopul de a se asigura un cadru legal transparent și echitabil pentru toți contribuabilii care activează în domeniul produselor accizabile, eliminarea operatorilor economici cu un comportament fiscal inadecvat, și, totodată, eliminarea concurenței neloiale pe care o practică astfel de operatori economici, concurență neloială ce rezultă în primul rând din prețurile mai mici de vânzare, practicate ca urmare a neplății obligațiilor la bugetul de stat”, precizează MF.
În vederea autorizării, se va avea în vedere:
– emiterea autorizației de import pentru o cantitate strict delimitată de produse energetice și pentru un termen de maxim 12 luni;
– constituirea unei garanții financiare în favoarea ANAF, care să acopere riscul neplății obligațiilor datorate bugetului de stat, cel puțin la nivelul TVA datorat, (diferența de TVA dintre prețul declarat în vamă și prețul de vânzare pe piața din România)
– depunerea unor raportări lunare care să conțină, cronologic, minim următoarele informații: denumire furnizor (număr autorizație), cantitate achiziționată, denumire clienți;
– actualizarea garanției financiare, în funcție de raportările depuse de operatorii economici;
– anularea autorizației în cazul în care societatea cesionează părțile sociale sau nu informează Comisia cu privire la orice modificare intervenită de la data autorizării;
– operatorii economici care au calitatea de antrepozitar pot efectua operațiuni de import fără a avea obligația de a deține și autorizație de importator.
– stabilirea unor sancțiuni contravenționale și anularea autorizației de import în cazul în care produsele energetice sunt comercializate către societăți care nu dețin atestat de comercializare produsele energetice sau către operatori economici alții decât consumatorii finali/en detailiști.
„Având în vedere că în prezent, Codul Fiscal nu prevede necesitatea deținerii unei autorizații în vederea efectuării operațiunilor de export de produse accizabile din România. Practic, organele fiscale nu au nicio informație în timp real cu privire la exporturile efectuate într-o țară non-UE și nicio evidență cu privire la societățile care fac/au făcut aceste operațiuni și nici a cantităților exportate.
Astfel, se impune autorizarea și acestor operatori economici, astfel încât organele cu atribuții de control să poată verifica punctual acești operatori. Se propune totodată și înregistrarea acestor operatori la Autoritatea Vamala Română. Aceasta, pentru a asigura previzibilitatea în comerțul angro cu produse energetice se impune crearea unui cadru mult mai restrictiv în domeniul circulației produselor energetice.
În prezent, prevederile legale în vigoare permit crearea unui lanț de tranzacționare nelimitat, și totodată, nejustificat din punct de vedere economic, singura condiție fiind deținerea unui atestat de comercializare angro fără depozitare”, argumentează MF.
Activitatea de monitorizare și control al activității desfășurate de antrepozitarii autorizați care prezintă risc fiscal ridicat se stabilește prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române.
Măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare
- Reducerea cu 10% a subvenției pentru partidele politice și sumelor acordate pentru minorități;
- Diminuarea sumelor forfetare de care beneficiază parlamentarii în anul 2026 (cheltuieli pentru funcționarea birourilor parlamentare, cazare etc.);
- Amânarea aplicării unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare ale cheltuielilor bugetare în sănătate și asistență social;
- Se modifică mecanismele de indexare pentru a asigura sustenabilitatea bugetară, prin actualizări prudente ale unor categorii de drepturi și servicii;
- Se introduc reguli mai stricte de control al cheltuielilor și de responsabilitate financiară la nivelul întreprinderilor publice.
Măsurile prevăzute în „Ordonanța trenuleț” vor avea în 2026 un impact financiar asupra bugetului general consolidat de minus 508,7 milioane lei, conform Notei de fundamentare a proiectului.
De asemenea, veniturile bugetare vor scădea cu aproape 1,497 miliarde lei, iar cheltuielile bugetare, cu 988,2 milioane lei.
Salariul minim
În privința salariului minim, Guvernul menține până la 30 iunie 2026 neimpozitarea și neplata contribuțiilor pentru 300 lei/lună și între 1 iulie – 31 decembrie 2026, cele pentru 200 lei/lună.
Regimul fiscal se aplică, începând cu veniturile lunii ianuarie 2026, în cazul persoanelor fizice care au salariul de încadrare, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Sunt excluse, însă, din calculul plafonului tichetele de masă, voucherele de vacanță și indemnizația de hrană.
Măsura se aplică pentru salariații care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, încadrați cu normă întreagă, pentru care venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor nu depășește nivelul de 4.300 lei inclusiv în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, respectiv nivelul de 4.600 lei, inclusiv, în perioada 1 iulie 2026 – 31 decembrie 2026.
Între condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ este și aceea ca nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, să nu fie diminuat până la
31 decembrie 2026.
De asemenea, de această măsură beneficiază și persoanele nou angajate în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, inclusiv, pe salariul minim.
RO e-Factura și RO e-TVA
„Ordonanţa-trenuleț” introducerea obligației de transmitere în sistemul național RO e-Factura și a facturilor emise către persoane impozabile care nu sunt stabilite, dar sunt înregistrate în scopuri de TVA în România.
De asemenea, se modificarea termenului de transmitere a facturilor în sistemul național RO e-Factura la 5 zile lucrătoare de la data emiterii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută de Codul fiscal. Se introduce același termen de 5 zile lucrătoare pentru transmiterea în sistemul național RO e-Factura în relația B2C.
În vederea asigurării respectării prevederilor legale privind transmiterea facturilor în sistemul național RO e-Factura de către persoanele fizice identificate fiscal prin codul numeric personal, care au calitatea de persoane impozabile, se propune crearea mecanismului necesar accesului acestora la sistem prin intermediul Registrului RO e-Factura obligatoriu. În situația în care persoanele fizice se înregistrează în Registrul RO e-Factura obligatoriu, furnizorii/prestatorii vor cunoaște statutul acestora de persoane impozabile și că se află într-o relație B2B, fiind aplicabile regulile prevăzute pentru acest tip de relație.
Se abrogă prevederile din OUG 70/2024 referitoare la obligația persoanelor impozabile de a răspunde la „Notificarea de conformare RO e-TVA”. având în vedere că ANAF nu dispune de capacitatea de a analiza punctual numărul ridicat de răspunsuri ale contribuabililor și nici nu are posibilitatea să-și asume că acestea sunt complete, corecte, astfel încât să nu genereze efectele sancționatorii.
De asemenea, se abrogă obligația de a răspunde la „Notificarea de conformare RO e-TVA. Notificările RO e-TVA pentru contribuabilii cu TVA la încasare sunt suspendate până la 30 septembrie 2026.
Concedii medicale
Se completaază art. 17 din OUG 158/2005 cu reglementarea situațiilor în care perioada de incapacitate temporară de muncă pentru care s-au eliberat certificatele de concediu medical se prelungește conducând la depășirea perioadei de până la 7 zile sau a perioadei cuprinsă între 8 şi 14 zile.
În acest caz, diferențele de indemnizaţii rezultate ca urmare a recalculării acestora se includ în veniturile aferente lunii în care se stabilesc și se declară în Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate aferentă aceleiași luni.
Totodată, se reglementează ca termen de implementare a acestor prevederi data de 1 iulie 2026, termen până la care urmează să fie modificată legislația subsecventă, respectiv Normele de aplicare, precum și modelul unic al certificatului de concediu medical și instrucțiunile privind utilizarea şi modul de completare a acestuia.
Măsuri de sprijin pentru autoritățile publice locale
- Împrumuturi din Trezorerie pentru proiecte PNRR: autoritățile locale pot accesa până la 500 milioane lei pentru a asigura cheltuielile neeligibile din cadrul proiectelor PNRR aflate în sarcina bugetelor locale, până la 30 iunie 2026;
- Sprijin pentru termoficare în sezonul rece: unitățile administrativ-teritoriale cu sisteme centralizate pot primi până la 200 milioane lei pentru acoperirea costurilor de producere și furnizare a agentului termic, inclusiv plata restanțelor și a pierderilor, până la 31 martie 2026;
- Posibilitatea utilizării sumelor alocate potrivit anexei nr. 7/03 la Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr.9/2025, cu modificările și completările ulterioare, rămase neutilizate la finele exerciţiului bugetar 2025 pentru finanţarea unor cheltuieli de aceeaşi natură.
Cote din din impozitul pe venit, pentru primării și CJ, până la aprobarea bugetului pe 2026
Începând cu data de 1 ianuarie 2026 şi până la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2026, prin derogare de la prevederile art. 32 şi 33 din Legea nr. 273/2006, din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat în luna anterioară, inclusiv cel încasat în luna decembrie 2025, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale,
se alocă până cel târziu la data de 8 a lunii în curs sume corespunzătoare următoarelor cote:
a) 15% la bugetul local al judeţului;
b) 63% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit;
c) 22% într-un cont distinct deschis pe seama direcţiei generale regionale a finanţelor publice/administraţiei judeţene a finanţelor publice.
(2) Pentru municipiul Bucureşti se repartizează astfel:
a) o cotă de 14% se alocă într-un cont distinct deschis pe seama Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice a municipiului București;
b) din suma corespunzătoare cotei de 86%, o cotă de 45% se repartizează pentru bugetul local al municipiului București, iar diferenţa de 55% se repartizează sectoarelor proporţional cu sumele defalcate din impozitul pe venit încasate în anul 2025.
c) din suma corespunzătoare cotei de 45% prevăzute la lit.b), o cotă de 1,5% se repartizează, bugetului local al judeţului Ilfov, întrun cont distinct de venituri, pentru finanţarea cheltuielilor secţiunii de dezvoltare.
În vederea finalizării obiectivelor de investiții pentru care au fost alocate sumele prevăzute în anexa 7/03 la Legea bugetului de stat pe anul 2025, nr.9/2025, este necesar ca sumele rămase neutilizate să rămână la dispoziția autorităților locale.
Se reduc cheltuielile de funcționare a birourilor parlamentare cu 10% față de nivelul din luna noiembrie 2025.
Onorariile avocaților din oficiu se indexează prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Justiției.
Reguli pentru companiile de stat
În ceea ce privește companiile de stat, „Ordonanța-trenuleț” introduce termenul-limită de 31 octombrie. Dacă acesta este depășit, finanțarea de la bugetul de stat sau local este sistată până la sfârșitul anului.
De asemenea, se introduce obligațiaca bugetele de venituri și cheltuieli să fie însoțite de avizul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Avizul cuprinde și nivelul indemnizațiilor membrilor consiliilor de administrație sau supraveghere și remunerațiilor directorilor sau directoratelor.
Indemnizațiile trebuie corelate explicit cu indicatorii-cheie de performanță, în conformitate cu regulile guvernanței corporative.
Tarifele, actualizeze anual
Totodată, operatorii economici trebuie să actualizeze anual tarifele și taxele din activitatea de bază, cel puțin cu rata inflației, cu excepția cazurilor în care acestea sunt reglementate la nivel european sau național.
Se vor aplica amenzi între 20.000 și 60.000 de lei pentru majoritatea abaterilor și amenzi între 10.000 și 50.000 de lei pentru nerespectarea obligațiilor privind controlul cheltuielilor salariale.
Pentru operatorii economici care au înregistrat pierderi contabile, au plăți restante sau au pierderi din anii anteriori de recuperat, se instituie obligația elaborării anuale a unui plan de reorganizare, restructurare și redresare financiară, înainte de aprobarea bugetului.
