Pachetul fiscal 2 a fost împărțit în 6 legi distincte, ca măsură de protecție pentru a nu pica la Curtea Constituționalăl (CCR).
Astfel, premierul Ilie Bolojan își va angaja răspunderea în fața Parlamentului pe fiecare act normativ în parte, săptămâna viitoare, după ce va aproba în Guvern proiectele de lege.
Joi, au fost publicate în consultare publică cele 6 inițiative legislative:
- Proiectul de lege privind pensiile magistraților
- Proiectul de lege privind reforma administrației publice centrale și locale
- Proiectul de lege privind reforma în sănătate
- Proiectul de lege privind guvernanța corporativă a companiilor de stat
- Proiect de lege privind unele măsuri fiscale pentru sustenabilitatea financiară a României și eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome (ANCOM, ANRE și ASF)
- Proiect de lege privind noile taxe și măsuri fiscale.
Noi praguri pentru capitalul social al firmelor
În ceea ce privește proiectul privind taxele, Ministerul Finanțelor a modificat varianta publicată pe 14 august.
Astfel, în urmă cu câteva zile, Ministrul Alexandru Nazare a propus noi praguri pentru capitalul social al firmelor, astfel:
- 500 de lei pentru societățile nou-înființate;
- 500 de lei în cazul companiilor cu venituri mai mici de 395.000 lei;
- 5.000 de lei pentru companiile cu venituri între 395.000 și 7.000.000 lei;
- 90.000de lei în cazul firmelor cu venituri de peste 7.000.000 lei.
Nazare s-a sucit în privința capitalului social minim pentru SRL-uri: 500 de lei, la înfiinţare
Nivelul capitalului social a fost stabilit in funcție de salariul mediu pe economie (aproximativ 5.000 lei).
De asemenea se propune o normă tranzitorie pentru societățile deja înființate în sensul că își vor majora capitalul social fie cu ocazia realizării de mențiuni fie cu ocazia modificării actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. După expirarea acestui termen, societățile care nu se vor conforma vor fi dizolvate.
Impozitele locale pe clădiri și mașini, majorate cu până la70%
Proiectul de lege modifică articolul 457 din Codul Fiscal care vizează modul de calcul al impozitului pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice.
Concret,se propune instituirea de norme intermediare în domeniul impozitului pe clădiri și al impozitului pe teren, până la implementarea evaluării în masă a bunurilor imobile ce fac obiectul impozitării utilizandu-se Sistemul informatic la care se lucrează și se preconizează că va furniza în 2026 valori de utilizat pentru determinarea bazei fiscale aferente anului 2027.
„Astfel, ca parte a unei treceri în mod etapizat către utilizarea valorii de piață, spre a se obține o valoare impozabilă apropiată de valoarea de piață, se instituie norme aplicabile în anul 2026 prin care să se reglementeze în raport de prevederile actualului cadru legal prevăzut de Titlul IX – Impozite și taxe locale din Codul fiscal, în sensul unei adaptări a mecanismului de stabilire a impozitului pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, precum și a celui din domeniul impozitului pe teren”, se arată în nota de fundamentare.
Valoarea impozabilă, aproape triplată
În prezent, pentru clădirile rezidențiale și clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii.
Ministerul Finanțelor propune majorarea de aproape 3 ori a valorii impozabile a locuințelor la care se aplică taxa pe proprietate.
Spre exemplu, în cazul unei clădiri construite din materiale durabile, cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi încălzire valoarea impozabilă va crește de la 1.000 de lei/mp cât este în prezent la 2.677 de lei/mp.
În cazul unei clădiri similare, dar care nu deține instalații mai sus amintite, valoarea impozabilă va crește de la 600 de lei/mp în prezent la 1.606 de lei/mp.
Prin proiectul de lege se revizuiește și prevederea privind reducerea coeficientului de corecție în cazul situațiilor vizând apartamentele amplasate într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente, dat fiind faptul că abordarea nu se mai justifică în raport de contextul actual privind trecerea la sistemul de impozitare la valoarea de piață.
Pe de altă parte, în contextul dat, în anul 2026 urmează a se aplica nivelurile prevăzute în mod distinct pentru fiecare impozit/taxă în parte, astfel cum sunt reglementate prin prezentul proiect, fără a mai fi cazul adoptării de hotărâri ulterioare la nivel local cu privire la o actualizare suplimentară în raport de rata inflației, se mai arată în nota de fundamentare.
Nou mecanism de impozitare a mașinilor: în funcție de capacitatea cilindrică și pe principiul „poluatorul plătește”
Proiectul propune un nou mecanism de impozitare a mijloacelor de transport, astfel încât să existe o diferențiere între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”. Astfel, impozitele cele mai mici vor fi pentru mașinile electrice şi vor creşte cu cât autoturismul poluează mai mult.
În urma unui studiu elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, au fost făcute propuneri de impozitare luându-se în calcul capacitatea cilindrică și norma de poluare.
Formula de calcul se aplică primelor opt categorii de mijloace de transport cu tracțiune mecanică:
- Motociclete, tricicluri, cvadricicluri și autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cm3, inclusiv;
- Motociclete, tricicluri și cvadricicluri cu capacitatea cilindrică de peste 1.600 cm3;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1.601 cm3 și 2.000 cm3 inclusiv;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.001 cm3 și 2.600 cm3 inclusiv;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.601 cm3 și 3.000 cm3 inclusiv;
- Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cm3;
- Autobuze, autocare, microbuze;
- Alte vehicule cu tracțiune mecanică cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone, inclusiv.
Pentru fiecare categorie, impozitulse stabilește pe două criterii: capacitate cilindrică (în lei/200 cm3) și norma de poluare. Pentru fiecare criteriu se utilizează coeficienți de ajustare cu valori cuprinse între 1,3 și 0,95, coeficienți care se aplică valorilor unitare stabilite pentru fiecare categorie de vehicul în parte.
Sunt 8 norme de poluare de la cea mai poluantă, non-euro, la cea mai nepoluantă: E0/Non-euro, E1, E2, E3, E4, E5, E6, Hibride cu nivel de emisii mai mare de 50g CO2/km).
„Metoda de calcul a valorii unitare are la bază modelul Bulgariei, model în cadrul căruia sunt utilizate 3 criterii: puterea autovehicului, vechimea și norma de poluare. Totodată, s-a ținut cont de faptul că valoarea venitului brut per-capita în Bulgaria era, în anul 2022 (data realizării de către BM a studiului ce stă la baza propunerii formulate), cu aprox. 20% mai mică decât valoarea venitului brut per-capita în România”, se arată în nota de fundamentare.
Firmele fără cont bancar sau care nu își depun în 5 luni situațiile financiare, declarate inactive
Firmele care nu au un cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a trezoreriei statului vor fi declarate inactive, aceste informații financiare fiind considerate de acum la fel de importante ca lipsa sediului social, lipsa organelor statutare sau a duratei de funcționare a societății, care la rândul lor constituie motive de inactivitate fiscală.
De asemenea, nedepunerea situațiilor financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal duce la declararea ca inactivă a persoanei juridice. În plus, se limitează perioada de inactivitate la maxim 1 an pentru persoanele / entitățile care vor intra în inactivitate după intrarea în vigoare a legii, respectiv 3 ani pentru inactivare voluntară (la Oficiului Național al Registrului Comerțului). Dacă inactivii nu se reactivează, ANAF le va solicita dizolvarea.
Firmele nou-înființate, obligate să-și deschidă cont de plăți în maxim 60 de zile
Tot de la 1 ianuarie 2026, se introduc modificări la legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar. Astfel, toate firmele vor fi obligate să dețină un cont de plăți în România pe întreaga durată a desfășurării activității. Cele nou-înființate au termen de maximum 60 de zile lucrătoare, în caz contrar fapta fiind incriminată drept contravenție.
Prestatorii de servicii de plată care furnizează servicii în România vor fi obligați să deschidă cont atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice, la cerere, cu excepția cazurilor în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispozițiilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Noi reguli la impozitarea veniturilor din chirii: Cotă forfetară de 30%
De asemenea, se modifică regimul fiscal aplicabil veniturilor din activități independente obținute ca urmare a prestării de servicii de cazare, în sensul eliminării modalității de stabilire a venitului net anual pe bază de normă de venit, inclusiv renunțarea la posibilitatea de a opta pentru determinarea venitului net anual în sistem real.
În schimb s-a introdus o nouă modalitate de determinare a venitului net prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor stabilite prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% asupra venitului brut anual (sumele și / sau echivalentul în lei al veniturilor în natură încasate). Pentru determinarea venitului net, contribuabilii completează numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală și nu au obligația de a conduce evidență contabilă. Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil pe baza datelor din Declaraţia unică, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, fiind impozit final. Pentru aceste venituri, contribuabilii datorează contribuții sociale obligatorii potrivit prevederilor Titlului V din Codul fiscal, aplicabile veniturilor din activități independente.
Aparat de marcat și bon fiscal, la închirierea locuinței pe termen scurt
Același regim fiscal (cotă forfetară de 30%) li se va aplica persoanelor fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt (maximum 30 de zile pentru aceeași persoană, într-un an) a camerelor din proprietate. Trebuie obligatoriu utilizate aparate de marcat electronice fiscale și emise bonuri fiscale cu acestea, pe care să le înmâneze clienților.
Praguri maxime pentru eșalonarea la plată
Proiectul prevede simplificarea eșalonării la plată, persoanele juridice putând beneficia de aceasta doar dacă au fost înființate cu minimum 12 luni înainte de depunerea cererii.
Se instituie un plafon maxim pentru acordarea eșalonării simplificare, astfel:
- pentru obligații mai mici de 100.000 lei, în cazul persoanelor fizice;
- pentru obligații mai mici de 100.000 lei, în cazul asocierilor fără personalitate juridică;
- pentru obligații mai mici de 400.000 lei, în cazul persoanelor juridice.
În prezent, există reglementat un plafon minim. Astfel, eșalonarea la plată nu se acordă pentru: obligațiile fiscale mai mici de 500 lei în cazul persoanelor fizice, 2.000 lei în cazul asocierilor fără personalitate juridică și 5.000 lei în cazul persoanelor juridice.
Reglementări ale vânzărilor prin licitaţii online a bunurilor sechestrate de Fisc
Proiectul prevede introducerea unui nou articol, prin care s-au reglementat principiile vânzării la licitație, prin mijloace electronice, a bunurilor sechestrate de către Fisc.
Publicitatea vânzării va fi de cel puțin 10 zile, cu descrierea sumară a bunurilor și fișiere media pentru vizualizarea acestora, prețul de evaluare ori prețul de pornire al licitației.
Perioada de organizare a licitației va fi între 5 şi 30 de zile, prin platforma de licitații electronice. Prevederile se aplică și pentru valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului.
Obligaţii la plata cu cardul
Toți comercianții vor fi obligați, de la 1 ianuarie 2026, să accepte plata cu cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi / sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate în cursul unui an.
Se elimină pragul de 50.000 lei încasări în numerar realizate în cursul unui an de la care intervenea obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile, pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata sau prestează servicii.
Impozitul minim pe cifra de afaceri, eliminat
Totodată, începând cu anul fiscal 2026, se elimină impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru stabilirea impozitului pe profit datorat. Impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze natural (ICAS) se aplică până la 31 decembrie 2025 / ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026.
Pentru anul fiscal 2026, vor fi nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, de management, consultanță, efectuate cu entități afiliate care nu sunt înființate / constituite și nu au locul conducerii efective în România, dacă ponderea în totalul cheltuielilor înregistrate de contribuabil este mai mare de 1%.
Nu intră sub incidența acestui regim fiscal cheltuielile reprezentând drepturi de proprietate intelectuală, management, consultanță care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, efectuate pentru obținerea mărcilor, desenelor și modelelor industriale, drepturilor de autor, și alte asemenea, înregistrate în România.
CASS pentru venituri din activităţi independente: 72 de salarii minime
De asemenea, pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2026, se majoreză de la 60 la 72 de salarii minime brute plafonul maxim al bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente. Se ia în calcul salariul minim brut stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului, indiferent dacă în cursul aceluiași an se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe țară.
Având în vedere posibilitatea ca nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data de 1 ianuarie să fie diferit de cel de la data stabilirii normelor anuale de venit, direcțiile finanțelor publice vor stabili nivelul normei anuale de venit prin înmulțirea acestui indicator cu un număr care nu poate fi mai mic decât 12.
„Spre exemplu: 12xSMB, 12,5XSMB ș.a.m.d. unde SMB reprezintă salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului), nu ca valoare absolută cum se stabileşte în prezent”, se arată în nota de fundamentare.
Impozite majorate pentru câştigurile pe bursă
Proiectul propune majorarea cotelor de impozit aplicabile veniturilor sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, efectuate prin entităţile prevăzute de lege.
- Cota de 1% aplicabilă fiecărui câștig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câștig din efectuarea de operațiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii se majorează la 3%;
- Cota de 3% aplicabilă fiecărui câștig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câștig din efectuarea de operațiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite și înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile, de la data dobândirii se majorează la 6%.
- În cazul veniturilor sub forma câștigurilor din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate, pentru transferuri/operațiuni care nu sunt efectuate prin entitățile prevăzute de lege, precum și din transferul aurului de investiții, cota de impozit creşte de la 10%, la 16%.
Măsura va fi implementată începând cu veniturile aferente anului 2026.
16% impozit la tranzacțiile cu criptomonede
Prooiectul propune ca, în cazul veniturilor din transferul de monedă virtuală să de aplice cota de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Impozitul pe venit datorat se va calcula de către contribuabil, pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale.
Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei. Măsura va fi implementată începând cu veniturile aferente anului 2026.
Angajaţii ANAF şi ai Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, evaluaţi psihologic
Proiectul propune „introducerea posibilității testării integrității, inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat, în situația în care există date și indicii privind abateri de la integritate ale personalului care ocupă funcțiile publice de conducere din ANAF, respectiv ale personalului care ocupă funcții generale de execuție din cadrul structurilor de inspecție fiscală și de executare silită, la solicitarea conducerii Agenției”.
Astfel, pentru menținerea în funcțiile publice de conducere din cadrul structurilor ANAF „devine imperios necesară deținerea/obținerea avizului psihologic și a avizului psihologic de integritate, emise de către unități specializate autorizate de Colegiului Psihologilor din România, anual sau la solicitarea Agenției, ca parte a cerințelor de exercitare a funcției publice pentru aceste categorii”, se arată în nota de fundamentare.
Potrivit acestuia, prin implementarea măsurii de solicitare a avizului psihologic de integritate se implementează un sistem de prevenire, identificare și monitorizare a abaterilor de la regulile de integritate.
Candidații la concursurile pentru ocuparea funcțiilor publice din Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) vor avea obligația de a prezenta două avize: unul privind evaluarea psihologică complexă și altul privind nivelul de integritate. Va fi introdusă testarea psihologică periodică, o dată la 2 ani, pentru toți funcționarii publici din cadrul instituției. Proiectul mai prevede posibilitatea efectuării unor evaluări suplimentare în situații justificate, în urma comportamentului necorespunzător la locul de muncă.
Inspectorii ANAF, cu bodycam la controalele fiscale şi vamale
Va fi creat cadrul legal pentru utilizarea imediată a mijloacelor de înregistrare bodycam și fixare foto-audio-video deja existente, în cadrul misiunilor de control vamale. Vor fi operaționalizate resursele tehnice aflate în dotare.
Astfel, va fi permisă utilizarea de bodycam de către inspectorii antifraudă și de către personalul vamal în cadrul operațiunilor de control. În acest sens va fi completată Legea 86/2006 privind Codul vamal al României.
„Măsura propusă va conduce atât la prevenirea săvârșirii unor fapte ilegale, în special a celor de corupție cât și la reducerea activităților și comportamentelor care încalcă normele de conduită ale personalului vamal, ca urmare a conștientizării faptului că intervențiile și acțiunile lucrătorilor vamali sunt înregistrate și fixate foto-audio-video”, se arată în nota de fundamentare.
De asemenea, proiectul prevede implementarea de înregistratoare audio-video portabile de tip body camera (bodycam – camere purtate pe corp) pentru inspectorii ANAF din cadrul direcţiilor fiscale.
Taxă de 25 lei pentru coletele comandate de pe platformele non-UE
Proiectul mai prevede introducerea unei taxe fixe de 25 lei pentru fiecare colet de sub 150 euro care vine din zona non-UE, precum China sau Turcia.
Taxa va fi instituită prin conlucrare cu toate companiile de curierat.
Reglementări privind dividendele
Proiectul introduce interdicția pentru societățile care distribuie trimestrial dividende de a acorda acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate, așa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturi, până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului.
Va mai fi introdusă răspunderea solidară a societății și a acționarului/asociatului care a beneficiat de plata de dividende interimare, dar nu le-a regularizat, în cazul societăților care au distribuit trimestrial dividende, sau au restituit imprumuturi desi societatatea avea activul net sub limita prevazuta de lege.
Proiectul prevede şi contravenții pentru societățile care au distribuit trimestrial dividende, fără să le regularizeze, și au acordat împrumuturi respectiv au restituit împrumuturi acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate. Sancțiunea constă în amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei, urmează să fie aplicată de ANAF.
De asemenea, proiectul propune ca distribuirea de dividende din profitul exercițiului financiar curent pentru societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net sub jumătate din valoarea capitalului social subscris, să poată fi efectuată numai după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege.
Amintim că Pachetul 1 de măsuri de austeritate, pe care premierul Bolojan și-a angajat răspunderea pe 7 iulie, a intrat în vigoare de la 1 august și prevede creșterea TVA de la 19% la 21%, creșterea accizelor pentru alcool, tutun și băuturi alcoolice, introducerea CASS de 10% la pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei, scumpirea rovinietei (de la 1 septembrie) și majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% (începând cu 1 ianuarie 2026).
