DOCUMENT. Proiectul Legii salarizării unitare a bugetarilor, publicat. Pîslaru: 87 de sporuri – inclusiv cel de hrană, de praf și de „antenă” – se taie, din totalul de 151

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a prezentat luni proiectul Legii salarizării unitare a bugetarilor, precizând că se elimină 87 din totalul celor 151 de sporuri, inclusiv cel de hrană, de praf și de „antenă”, iar unele dintre celelalte – cum este cel de doctorat” – se includ în salariul de bază.

Rămâne, însă, sporul de maxim 40% pentru cei care lucrează cu fondurile europene și cele din sistemul medical, unde trebuie normatăactivitatea chirurgilor, spre exemplu. 

Legea, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, prevede imposibilitatea inventării altor sporuri timp de cel puțin 5 ani – așa cum este stabilit deja în jalonul din PNRR. Altfel, România pierde 771 de milioane de euro din bani europeni.

În noua lege se introduce o bonificație de performanță de 10-20%: „Nu putem avea sporuri mai mari, ca anvelopă, de 20%”.

Gradele au comprimate de la 12 la 1 la 8 la 1, iar valoarea de referință este de 4.100 de lei. Concret, președintele țării va avea salariul de 4.100 lei x 8 (cel mai ridicat nivel din grilă). Cei care îl depășesc, în pezent, vor rămâne la nicelul actual până când va fi ajuns de șeful statului.

Vor rămâne cu salariile înghețate la nivelul din acest an 44% dintre bugetari, între care se numără magistrații și cei de la conducerile instituțiilor de stat. „Magistrații depășesc 30.000 de lei în plată”, a precizat Pîslaru.

Reforma salariilor ar fi trebuit asumată politic încă din anul 2021, dar nu s-a întâmplat acest lucru pentru că a lipsit curajul, a acuzat Pîslaru.

„Mâine (marți – n.r.) începem primele întâlniri cu familiile ocupaționale, cu sindicatele, de miercuri – consultările cu familiile ocupaționale și cu sindicatele. Vom strânge amendamente și vom trimite la Parlament forma inițială, cu tot cu amendamente”, a mai spus Pîslaru.

Astfel, timp de trei săptămâni, proiectul actual ar putea fi modificat substanțial.

Cele mai importante declarații ale ministrului Dragoș Pîslaru:

„PNRR a fost adoptat încă din 2021, munca efectivă a început în 2022 și a început cu o evaluare a funcțiilor din administrația publică. În 2023 (Guvernul Ciucă – n.r.) a început dialogul cu familiile ocupaționale, reluat în 2024 (Guvernul Ciolacu – n.r.). În 2025 (Guvernul Bolojan – n.r.), în noiembrie, a fost reactualizată negocierea cu Comisia Europeană pe PNRR. În decembrie, Ministerul Muncii (condus de Florin Manole – n.r.) reia munca pentru scenariile pe reformă, până în aprilie.

Suntem în al 12-lea ceas pentru a putea îndeplini aceste cerințe. Suntem într-un moment bun pentru România, în care avem un acord politic pentru a ne putea asigura că această lege are șanse pentru a putea fi trecută.

Noi astăzi încercăm să reparăm o legislație de salarizare din 2017, Legea 153, care nu era neapărat rea ca lege. Atunci am avut muncă tehnocrată de 8 luni, cu 153 de ore în care am participat la negocieri.

Pe problema salarizării e foarte important să știm cât ne permitem să cheltuim. Atucni aveam deficit cu 3%. Acum nu mai e aceeași situație.

Partidele politice au agreat acel plafon maxim, de la 166 de miliarde de lei, cât avem acum, să nu putem depăși 174 de miliarde de lei, anul viitor. Deci 8 miliarde de lei bugetul pentru această reformă. Au agreat că salariile nu scad. Și că avem, nevoie de o implementare unitară, neexistând excepții.

Sunt 6 lucruri esențiale: 1) Muncă de valoare egală = salarizare egală; 2) Predictibilitate și sustenabilitate; 3) Cum susții funcțiile de intrare în administrația publică (debutanții) și cum îi motivezi; 4) Performanță și responsabilitate; 5) Administrația locală revine în grila de salarizare.

Discrepanțe salariale nejustificate: variații foarte mari pentru același tip de poziție în administrație. Noi am ajuns în situația în care să avem funcții în care se desfășoară muncă de valoare egală care sunt salarizate discreționar și diferențiat. Reforma stabilește un sistem de echivalare prin niște funcții care leagă între ele familiile ocupaționale. Acum, grilele defavorizează sectoarele sau profesiile care nu au pârghiile politice să-și obțină legislație specială, prin presiune, prin greve.

Problema oamenilor nu este legată doar de câți bani primesc în mână, problema majoră se referă la echitate. Cât primesc ei față de cât primește altcineva.

Din cauză că era greu de intervenit pe salariile de bază, s-a marjat foarte mult pe sporuri. Sunt 151 de sporuri, eliminăm 87, o reducere de 56-57%.

Nu există un sistem de bonificare de performanță; îl introducem acum, este între 10-20% din salariul de bază pentru maxim 305 din angajați.

Această lege trebuie să rămână așa cinci ani.

Nu putem avea sporuri mai mari, ca anvelopă, de 20%.

O comprimare a gradelor, de la 12 la 1 la 8 la 1 – înseamnă mai multă echitate în sistem. Valoarea de referință este de 4.100 de lei. Va crește în funcție de PIB. Există posibilitatea creșterii valorii de referință cu mai puțini oameni.

Vom avea introducerea sporurilor în salariilor de bază.

Lumea va rămâne cu venitul în plată. Vor fi plăți compensatorii individuale.

Se poate bonifica performanța individuală. Maxim 30% ar putea fi mai performanți decât media.

56% dintre posturi vor avea creșteri salariale.

Exemple relevante de salarii: prof. universitar va ajunge la 16.400 salariu de bază. Cercetătorii științifici – creștere de 45% la salariul de bază. Profesori cu studii superioare – creștere a salariilor de bază cu 17%.

Profesori cu studii superioare – creștere a salariilor de bază cu 17%. Judecători – menținem salariul de bază, dar salariul în plată are o scădere de 16%. Vor avea această compensare individuală care va rămâne până când vor fi ajunși din spate. Muzeografii – creștere de 31% în salariul de bază. Asistentul social – creștere de 40%. Debutanții – o creștere care ajunge până la peste 5.000 de lei.

Datele statistice susțin că sectorul public câștigă mai bine decât în sistemul privat.

Vestea bună pentru cei din administrația publică este că, în sfârșit, ai o predictibilitate: știi cu cât vor crește salariile”.

Ministrul Pîslaru a precizat că se abrogă întreaga legislație „specială” pe baza căreia au fost introduse sporurile.

„Abrogarea unor dispoziții

ART. 36

(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

1. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare;
2. art. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 din 6 decembrie 2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017;
3. art. 4^2 alin.(1) și art. 4^4 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 14 decembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare;
4. art. 295 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările și completările ulterioare;
5. Legea nr. 366/2022 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2021 privind înființarea Directoratului Național de Securitate Cibernetică, precum și pentru completarea anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1231 din 21 decembrie 2022;

6. pct. 3 al Articolului unic din Legea nr. 11/2022 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2021 privind înființarea Directoratului Național de Securitate Cibernetică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 7 ianuarie 2022;

7. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2023 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 26 mai 2023;
8. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2023 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iunie 2023;
9. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2023 pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul național de învățământ de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 12 iunie 2023;
10. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1197 din 29 decembrie 2023;
11. Art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2023 pentru stabilirea unor măsuri la nivelul structurii organizatorice aferente unităților sanitare, precum și stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul sanitar public și pentru completarea unor acte normative în domeniul sănătății și în domeniul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 30 iunie 2023;
12. art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacității instituționale a Ministerului Finanțelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 6 octombrie 2023;
13. art.24 alin.(1) din Legea nr. 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 12 iunie 2024;
14. art.4^2 alin.(1) și art.4^4 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 14 decembrie 2011;
15. Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2024 privind stabilirea unor drepturi specifice personalului Ministerului Apărării Naționale și a unor cheltuieli determinate de pregătirea și executarea unor misiuni în afara teritoriului național, în vederea realizării și menținerii capabilității aferente achiziției sistemelor de aeronave fără echipaj uman la bord Bayraktar TB2 și a altor programe de înzestrare, pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, precum și pentru adoptarea unor măsuri privind retenția și atragerea personalului în aceste domenii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 25 martie 2024;
16. Art.11 alin.(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021 – 2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziție justă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1207 din 20 decembrie 2021;
17. Legea nr. 227/2024 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2024 pentru aprobarea Programului național de investiții în infrastructura unităților spitalicești și pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2023 privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor de infrastructură publică de sănătate cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în cadrul Programului Sănătate și din împrumuturi contractate cu instituțiile financiare internaționale, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 133/2021 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2021 – 2027 alocate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european Plus, Fondul pentru o tranziție justă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 19 iulie 2024;
18. art. 137 alin.(4) din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 9 ianuarie 2025;
19. art. XIV – XX din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 25 iulie 2025;
20. art.13 alin.(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2019 din 6 noiembrie 2019 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 6 noiembrie 2019;
21. art.9 alin.(28) lit.b) din Legea nr. 7/1996 Legea cadastrului și a publicității imobiliare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie;
22. art.19 alin.(3) din Legea nr.51/2006 Legea serviciilor comunitare de utilități publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, cu modificările și completările ulterioare;

23.art.6 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2024 entru înființarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul resurselor minerale, petr olului și stocării geologice a dioxidului de carbon, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 29 iunie 2024;

24. art.13 alin.(1) lit.a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006;
25. Orice alte dispoziții contrare prezentei legi.

Download (PDF, Unknown)

Proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice poate fi consultat AICI

Download (DOCX, 58KB)