Ministerul Muncii a publicat, vineri, proiectul revizuit al Legii salarizării bugetarilor, după ce reprezentanţii partidelor şi ministrul interimar Dragoş Pîslaru au discutat la Cotroceni pe această temă, sub coordonarea consilierului prezidenţial Radu Burnete.
Față de proiectul inițial, sporul a fost dublat la primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii județene (CJ) care implementează proiecte finanţate din fonduri europene.
Astfel, articolul 15 din proiect prevede că aceștia pot beneficia de un spor cu o valoare de maximum 40% din indemnizaţia lunară în limita bugetului aprobat cu această destinaţie. (Vezi document la finalul articolului)
Un spor similar era prevăzut, în varianta de proiect prezentată de minister în luna mai, pentru personalul din instituţiile publice implicat în implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene. Acum, baronii locali și-u văzut visul cu ochii.
Acest spor se aplică proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect şi cu progresul tehnic/financiar raportat.
Pentru fiecare proiect contractat, conducătorul instituţiei/autorităţii publice nominalizează, prin act administrativ, persoanele care fac parte din echipa de proiect. Numărul maxim de persoane la nivelul unei instituţii sau autorităţi care pot fi nominalizate în echipele de proiecte pentru proiectele finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile este cel stabilit de prevederile contractului/acordului/ordinului de finanţare semnat de către instituţia beneficiară cu autoritatea finanţatoare.
Sporul se acordă numai pe perioada de implementare a proiectului, astfel cum a fost stabilită în contractul/acordul/ordinul de finanţare semnat, pe răspunderea ordonatorului de credite în cadrul căruia este organizată echipa de proiect.
În cadrul instituţiilor şi/sau autorităţilor publice poate fi încadrat personal cu contract individual de muncă pe durată determinată, pe posturi în afara organigramei, prin act administrativ al conducătorului instituţiei cu scopul de a desfăşura exclusiv activităţi în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene.
Pentru personalul încadrat cu contract individual de muncă pe durată determinată, ocuparea posturilor se face în baza unei proceduri interne de recrutare şi selecţie, aprobată prin decizie a ordonatorului principal de credite, care să respecte cel puţin principiile transparenţei, tratamentului egal şi nediscriminării şi utilizării eficiente a fondurilor publice.
Negocierile au pornit de la o creștere de 8 miliarde de lei și au ajuns la 12,1 miliarde lei. Solicitările au fost de peste 20 de miliarde de lei
Negocierile au pornit de la o anvelopă financiară de opt miliarde de lei, însă suma maximă prevăzută în forma actuală a proiectului a ajuns la 12,1 miliarde de lei.
Dragoş Pîslaru, ministrul interimar al Muncii: „Am plecat de la acel acord politic de opt miliarde de lei. Între timp, am avut discuții cu Ministerul Finanțelor și cu Comisia Europeană, pentru a explora valoarea maximă pe care ar putea să o aibă acest proiect, astfel încât jalonul să fie îndeplinit și, în același timp, România să aibă resursele necesare pentru a susține parcursul fiscal-bugetar. Valoarea care este derivată și din forma… chiar renegociată a PNRR pe acest jalon 420 este de 7,3% din PIB, deci practic acesta e pragul de 7,3%, de creștere de masă salarii, care înseamnă 12,1 miliarde de lei. Aceasta este valoarea maximală”.
La rândul său, consilierul prezidențial Radu Burnete a declarat, după întâlnirea de la Palatul Cotroceni, că discuțiile vor continua:
„A fost o dezbatere tehnică despre ceea ce se află în acest proiect, urmând ca partidele să aibă câteva zile pentru a-l analiza, să poarte alte discuții cu sindicatele, cu familiile ocupaționale și în interiorul partidelor. Ne vom reuni din nou, cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare, marți, cu reprezentanții partidelor, dar în prezența liderilor politici, pentru a încerca să tragem o concluzie sau pentru ca partidele să decidă dacă își pot asuma un proiect pe care să îl depună în Parlament și care să fie adoptat, astfel încât România să îndeplinească jalonul din PNRR. Eu sper că vom reuși să facem acest lucru, să nu pierdem acei bani și să avem un cadru de salarizare publică mult mai echitabil”.
Ministrul Pîslaru a precizat că forma prezentată la Cotroceni este un proiect care trebuie analizat și asumat politic înainte de a fi depus în Parlament:
„Nu este proiectul lui Ionescu sau al lui Popescu și nici proiectul Guvernului (…) Este un exercițiu prin care partidele preiau ștafeta și sperăm să ajungă, la începutul săptămânii viitoare, la un acord. Ministerul și eu personal rămânem la dispoziția partidelor politice pentru pregătirea și găsirea unui consens. Proiectul va fi public, cu tot impactul pe care îl veți putea vedea, rămânând însă la latitudinea partidelor politice să plece de aici și să ajungă la cea mai bună versiune, respectând constrângerile jalonului”.
Legea trebuie adoptată și promulgată până în august, deoarece reprezintă jalon din PNRR, și ar urma să fie aplicată de la 1 ianuarie 2027. În cazcontrar, România pierde 771 de milioane de euro fonduri europene nerambursabile.
Din 2028, salariile vor crește în funcție de economia țării. Astfel, dacă aceasta va crește, vor fi și majorîri salariale.
Prevederi importante din proiect:
6 gradații corespunzătoare vechimii majorează între 2,5% și 7,5% salariul de bază
Proiectul legii salarizării bugetarilor prevede șase gradații pentru vechimea în muncă, cu majorări corespunzătoare ale salariului de bază/indemnizației de încadrare.
În cazul gradației 1 (de la 3 ani la 5 ani), majorarea va fi de 7,5%.
La gradația 2 (de la 5 ani la 10 ani), majorarea va fi de 5%.
La gradația 3 (de la 10 ani la 15 ani), cota procentuală se va situa tot la 5%.
La gradația 4 (de la 15 ani la 20 de ani vechime), majorarea va fi de 2,5%. Același procent se va aplica pentru gradația 5 (peste 20 de ani).
Oodată obținută, gradația se acordă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au împlinit condițiile de acordare.
„Pentru personalul nou-încadrat, salariul de bază/indemnizația de încadrare se determină prin aplicarea succesivă a majorărilor prevăzute la alin.(3), corespunzător gradației deținute. Pentru acordarea gradației corespunzătoare tranșei de vechime în muncă, angajatorul va lua în considerare integral și perioadele lucrate anterior în alte domenii de activitate decât cele bugetare”, conform proiectului de lege.
Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar este de 1 la 8, iar cuantumul valorii de referință pentru anul 2027 se situează la 4.100 de lei.
12 grade salariale
Grila de salarizare va include 12 grade salariale, iar fiecărui grad salarial îi va corespunde un interval de coeficienți. Potrivit proiectului de act normativ, structura de grade salariale reprezintă un sistem de ierarhizare a funcțiilor din sectorul bugetar, prin raportare la valoarea muncii asociate acestor funcții, fiecare grad salarial grupând funcții similare ca valoare.
- la gradul salarial 1, coeficientul minim este 1, iar cel maxim de 1,19;
- la gradul salarial 2 – de 1,20 minim și de 1,34 maxim;
- gradul salarial 3 – între 1,35 și 1,49;
- gradul salarial 4 – între 1,50 și 1,64,
- gradul salarial 5 – între 1,65 și 1,83;
- gradul salarial 6 – între 1,84 și 2,09;
- gradul salarial 7 – între 2,10 și 2,39;
- gradul salarial 8 – între 2,40 și 3,29);
- gradul salarial 9 – între 3,30 și 4,19;
- gradul salarial 10 – între 4,20 și 5,59;
- gradul salarial 11 – între 5,60 și 6,49
- gradul salarial 12 – între 6,50 și 8.
Salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate. Este stabilit prin înmulțirea coeficienților cu valoarea de referință, la care se adaugă cotele procentuale aferente gradațiilor de vechime în muncă, după caz.
Indice anual de competitivitate la ANRE, ASF și ANCOM
Personalul din cadrul ANRE, ASF și ANCOM va beneficia de un indice anual de competitivitate utilizat la determinarea salariului de bază. Valoarea indicelui va fi minimum 1 și nu poate fi mai mare de 2.
„Indicele de competitivitate prevăzut se stabilește anual, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an pentru anul următor, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor, la propunerea Institutului Național de Statistică, care va fi comunicată celor două ministere până la data de 30 august a fiecărui an, pentru anul următor”, conform proiectului de lege.
Propunerea Institutului Național de Statistică va fi fundamentată pe baza datelor privind salariul mediu brut în plată din domeniile în care își desfășoară activitatea cele trei autorități, aferente primului semestru al anului în curs.
Sporuri
„Funcționarii publici din cadrul Autorității Vamale Române, care își desfășoară activitatea cu surse de radiații sau generatoare de radiații, pot beneficia de un spor pentru condiții periculoase de până la 10% din salariul de bază, diferențiat pe categorii de risc radiologic astfel: 2,5% la categoria I, 5% la categoria a II-a, 7,5% la categoria a III-a și 10% la categoria a IV-a”, se arată la Anexa VIII din proiectul de lege revizuit.
Spor de 50% din salariul de bază va primi personalul de specialitate juridică care reprezintă România sau instituțiile publice în fața Curții de Arbitraj internaționale a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții și în fața altor instanțe judiciare și arbitrale internaționale.
Spor de izolare de până la 15% din salariul de bază vor primi f funcționarii publici din administrația publică locală cu locul de muncă în localitățile din Rezervația Biosferei „Delta Dunării”.
„Personalul autorităților și instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii va putea beneficia de o diferențiere a salariilor, prin acordarea unui spor de până la 20% din salariul de bază, în funcție de specificul activității desfășurate și de calitatea acesteia. Sumele pentru aceste salarii se vor plăti exclusiv din venituri proprii. Încadrarea între limite se face anual, pe baza criteriilor aprobate de consiliile de administrație”, se menționează în document.
Drepturile de natură salarială sunt stabilite de către ordonatorul de credite, cu încadrarea strictă în resursele financiare alocate anual și în numărul de posturi stabilit potrivit legii, prin bugetul de venituri și cheltuieli.
„Munca prestată de personalul încadrat potrivit acestei anexe, în vederea asigurării continuității activității, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul programului normal de lucru, se plătește cu un tarif orar cu 10% mai mare decât tariful orar al normei de bază. Munca astfel prestată și plătită nu se compensează și cu timp liber corespunzător”, mai prevede proiectul, în anexă.
Funcții temporare
La aceeași anexă se precizează că funcționarii publici care, în condițiile legii, exercită temporar o funcție publică de conducere sau o funcție publică corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici au dreptul la salariul de bază corespunzător funcției publice pe care o exercită cu caracter temporar.
Funcționarii publici care ocupă o altă funcție publică prin mutare în cadrul altui compartiment sau transfer beneficiază de salariul de bază corespunzător funcției publice pe care o ocupă prin modificarea raporturilor de serviciu.
De asemenea, funcționarii publici de conducere care ocupă, ca urmare a reorganizării, funcții publice de conducere de nivel inferior sau, după caz, de execuție au dreptul la salariul de bază pentru funcția publică în care vor fi numiți.
Coeficienții și anexele proiectului, AICI
