Guvernul a aprobat vineri seară, după mai multe amânări, Pachetul 2 de măsuri fiscale, însă fără proiectul de reformă a administrației publice centrale și locale, iar premierul Ilie Bolojan a fugit pur și simplu de întrebările jurnaliștilor, la briefingul de presă de la finalul ședinței Executivului.
Anterior, el se bătuse cu pumnii în piept, la antena 3, că va reduce 40.000 de posturi din administrația publică, dintre care 6.000 de consilieri de la cabinetele primarilor, miniștrilor și chiar de la al său, unde din 9 consilieri vor rămâne doar 5, iar 4.000 – posturi reduse de polițiști locali.
Joi, au fost publicate în consultare publică cele 6 inițiative legislative:
• Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (ale magistraților – nr.);
• Proiectul de lege privind reforma administrației publice centrale și locale;
• Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății;
• Proiectul de lege pentru modificarea și completarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice;
• Proiect de lege privind eficientizarea activității unor autorități administrativ autonome (ANCOM, ANRE și ASF);
• Proiect de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative (majorări de impozite, taxe și alte măsuri fiscale – n.r.).
Iată declarațiile premierului Bolojan, la briefingul de presă:
„Am încheiat o ședință de guvern extraordinară, în care pe ordinea de zi, au fost cinci din cele şase pachete pe care ni le-am propus să le adoptăm prin procedura de asumare a răspunderii. Cel de a șaselea, pachetul pentru administrație publică, urmează să fie discutat duminică, când, foarte probabil, vom avea o nouă ședință de guvern, în așa fel încât să urmeze și acest domeniu procedura de asumare a răspunderii pentru ca, la finalul săptămânii viitoare, toate cele șase pachete să poată fi adoptate.
În primul rând, a fost discutată componenta legată de pensiile magistraților; a doua componentă discutată a fost pachetul pe sănătate; cea de a treia componentă – companiile de stat; a patra componentă – autoritățile autofinanțate: ASF, ANCOM, ANRE; și cea de a cincea – componenta de fiscalitate/insolvență. Toate aceste componente sunt absolut necesare pentru a pune în practică politici publice care să facă să avem un stat mai sănătos, un stat eficient, un stat care respectă munca. Eu voi face referire la prima componentă, cea legată de pensiile magistraților. Acest proiect de lege rezolvă două dintre cele trei probleme majore care țin de partea de eficiență și de echitate a acestui domeniu, respectând independența justiției, fiind conștienți de importanța magistraturii într-un stat. Nu putem însă evita acumulările negative pe care le-am avut în acești ani.
Prima dintre ele este pensionarea la o vârstă a unei maturități profesionale, care nu mai poate continua. Atunci când ai 48-49 de ani, când ai maturitate profesională, poți să asiguri pentru mulți ani înainte servicii publice pentru cetățenii țării noastre. Și, practic, acest proiect prelungește vârsta de pensionare la vârsta standard, deci până la 65 de ani, și acordă o perioadă tranzitorie, în așa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii 10 ani, așa cum este propus în acest pachet.
Cel de al doilea aspect, care este rezolvat în acest proiect de lege, este valoarea pensiei în magistratură. Și aici am avut o situație anormală, care nu se regăsește nicăieri în sistemul de pensii general, nici în România, nici în alte țări europene, și anume ca valoarea pensiei să fie egală cu ultimul salariu în plată. Astăzi, valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 și 5.000 de euro, deci 24.000 – 25.000 de lei, o pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550 – 600 de euro care este în România. În formula propusă de lege, pensia în magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce, oricum, este cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este una mult mai echitabilă și mai apropiată de realitate.
Ceea de a treia componentă, care nu este rezolvată de acest pachet, dar care trebuie și aceasta clarificată cât mai repede posibil, este un sistem de salarizare clar; pentru că, pe actualul sistem de salarizare interpretabil, am avut peste 23.000 de procese generate de magistrați legate de salarii și de diferite aspecte care țin de discriminare, inechități, calcule procentuale, s-a ajuns în situația ca statul român să plătească peste 2 miliarde de euro diferențe salariale suplimentare. Și mai sunt, încă, cam tot atâtea sume care trebuie achitate în perioada următoare.
E nevoie de un sistem de salarizare predictibil, care să nu afecteze salariile magistraților, dar care să nu mai permită o atare situație în care ai procese în cascadă, care fac impredictibilă partea de bugetare pe componenta de magistratură.
Acest pachet a fost adoptat și sper să fie aprobat de către Parlamentul României. Ne propunem ca la finalul acestei zile să trimitem Parlamentului cele cinci proiecte și sperăm că, în cursul zilei de mâine, se va stabili o agendă pentru depunerea de amendamente – foarte probabil până la începutul săptămânii viitoare – și apoi susținerea efectivă a proiectelor în Parlament”.
DOCUMENT. Pachetul fiscal 2, împărțit în 6 legi – pentru a nu fi trântit integral de CCR. Bolojan își va angaja răspunderea pe fiecare act normativ în parte
Reducerea posturilor și indemnizațiilor la ASF, ANRE și ANCOM, abia la finalul lui octombrie
La rândul său, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, a declarat că, până la finalul lunii octombrie, conducerile ASF, ANRE și ANCOM vor trebui să vină în Parlament cu propuneri de reducere a organigramei cu 10% pentru posturile de specialitate și cu 30% pentru posturile suport din cadrul fiecărei structuri, plus reducerea cu 30% a indemnizațiilor și a salariilor personalului.
Scad indemnizațiile și numărul membrilor CA în companiile de stat
Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a prezentat măsurile de reformă pentru companiile de stat:
„Propunem, prin această revizuire a OUG 109. scăderea numărului de membri în consiliile de administrație, de la 7 la 5, de la 5 la 3 și reducerea indemnizațiilor în procente semnificative, începând cu regiile mici, unde membrii neexecutivi ai consiliilor de administrație pot primi o indemnizație compusă din maxim două salarii medii brute pe ramură, conform datelor INS. Membrii executivi – până la maxim trei salarii medii brute. Aici intervine un element de noutate: componenta variabilă este plafonată la maxim două salarii medii brute pe an, o singură dată pe an.
Directorii sunt în aceeași situație ca membrii executivi: până la maxim trei salarii medii brute și două în componenta variabilă, o dată pe an. Ne-am asigurat că nu se va putea face un cumul pentru acei membri ai consiliilor de administrație care sunt și directori. (…) Au fost adoptate prevederi pentru organizarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), pentru a deveni mai eficientă. Măsurile de reformă pentru companiile de stat sunt cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, proces început de mai multă vreme sub coordonarea Secretariatului general al Guvernului”.
„Impactul bugetar al Pachetului fiscal 2 este de 3,7 miliarde de lei, iar impactul tuturor celorlalte pachete fiscale prezentate la acest moment este de 6,9 miliarde de lei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la briefingul de presă.
