Iohannis a blocat dublarea alocațiilor copiilor: legea, trimisă la reexaminare în Parlament

Președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului spre reexaminare, vineri, legea de respingere a OUG 135/2020 privind dublarea alocațiilor copiilor.

Guvernul refuză de 10 luni să pună în aplicare Legea 14/2020 adoptată de Parlament în ianuarie și promulgată imediat de președintele Iohannis. Astfel, Cabinetul Orban a modificat actul normativ prin trei ordonanțe de urgență (OUG), toate trei fiind respinse de Parlament.

Primele două legi de respingere a ordonanțelor au fost contestate de Guvern la CCR, dar Curtea a dat câștig de cauză Parlamentului – forul decizional suprem. Era evidentă respingerea contestațiilor, deoarece o lege organică (în cazul nostru atât Legea pensiilor, cât și Legea de dublare a alocațiilor) „bate” o ordonanță de urgență.

Prin cea de-a treia ordonanță de urgență (OUG 135/2020), Guvernul a amânat și majorarea cu 40% a pensiilor, ce trebuia pusă în aplicare pe 1 septembrie.

Însă Iohannis mizează pe faptul că PNL va câștiga alegerile și va avea majoritate în Parlament astfel încât să modifice legea așa cum îi convine: cu dublarea alocațiilor amânată – mai precis eșalonată pe parcursul a 2 ani. 

Președintele invocă pandemia și costurile ei neprevăzute

Șeful statului invocă, în sesizarea transmisă Parlamentului, pandemia de coronavirus și cheltuieli neprevăzute generate de aceasta, care nu mai lasă loc de altele:

„Astfel, o cheltuială bugetară semnificativă pune în pericol nu doar buna funcţionare a întregului sistem de protecţie socială a copiilor, ci chiar capacitatea statului român şi a Guvernului de a-şi îndeplini rolul şi atribuţiile. În acest context, Guvernul a acţionat prompt, folosind instrumentul ordonanţei de urgenţă pentru a preveni o atingere adusă chiar beneficiarilor măsurilor în discuţie. În caz contrar, Guvernul s-ar fi aflat în situaţia de a decide căror categorii de beneficiari nu li se vor acorda anumite drepturi prevăzute de lege, contrar prevederilor legislaţiei din fondul activ, o conduită contrară principiilor statului de drept”. 

Iohannis precizează că „în spiritul cooperării loiale cu Parlamentul, Guvernul a menţinut, chiar prin textul OUG 123/2020, cuantumurile stabilite de Parlament şi a identificat o soluţie pentru creşterea graduală a alocaţiilor, cu câte 20% din diferenţa dintre cele două sume (cea anterioară şi cea preconizată prin efectul dispoziţiilor Legii nr. 14/2020)”.

„Aşadar, fără a reprezenta o măsură de contracarare a politicii legislative a Parlamentului, Guvernul a identificat modalitatea de punere în executare a legii, astfel încât buna funcţionare a statului să nu fie pusă în pericol, cu atât mai mult în contextul unei evoluţii incerte a pandemiei actuale. Guvernul a oferit o soluţie normativă care să permită executarea la timp a tuturor obligaţiilor băneşti ale statului faţă de cetăţeni. O respingere de către Parlament a acestei soluţii este de natură să îngreuneze eforturile Guvernului de a asigura disponibilităţile surselor bugetare. O estimare privind impactului bugetar al acestor majorări financiare privind alocaţiile pentru copii este în sensul unei afectări semnificative suplimentare asupra cheltuielilor bugetare până la sfârşitul anului 2020 şi pentru anul viitor”, mai scrie Iohannis.

El susține că „în contextul actual, priorităţile de cheltuire a banului public trebuie să vizeze protejarea cetăţenilor şi a economiei de efectele fără precedent ale actualei crize provocate de pandemie. Este necesar ca procesul de legiferare să fie marcat de echilibru şi responsabilitate în alocarea resurselor bugetare, susţinut de un dialog deschis şi eficient dintre executiv şi legislativ”.

UPDATE: Cîțu se laudă cu „cea mai rapidă revenire a economiei din ultimii 20 de ani”

Ministrul Finanțelor, Florin Cîţu, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că: „România a avut, în termeni reali, o creştere economică în trimestrul trei din 2020 de 5,6%, faţă de trimestrul precedent. Au mai fost recesiuni în România, au mai fost situaţii dificile, nici una nu a fost la fel de dificilă ca aceasta, şi totuşi am reuşit în această perioadă să avem cea mai mare creştere economică trimestrială din ultimii 20 de ani. Mai mult, revenirea economiei trimestrul trei din 2020, relativ la trimestrul doi, este cea mai rapidă revenire a economiei noastre din ultimii 20 de ani”.

Epopeea unor legi pe care Cabinetul Orban refuză să le pună în aplicare

Amintim că Legea nr. 14/2020 privind dublarea alocațiilor copiilor a afost aprobată de Parlament în ianuarie, la propunerea PSD, și promulgată de președintele Klaus Iohannis cu două zile înainte ca Guvernul Orban să amâne până la 1 august, prin OUG nr. 2/2020, aplicarea ei.

La acea dată nu fusese declarată în România pandemia de coronavirus, iar Guvernul Orban și președintele Iohannis discutau despre alegeri parlamentare anticipate.

OUG 2 a fost respinsă de Parlament în luna iunie, dar premierul Ludovic Orban a atacat legea la CCR, care a decis însă că este constituțională, astfel că Guvernul a fost obligat să dubleze alocațiile.

Dar Cabinetul Orban a emis o a doua ordonanță de urgență (OUG 123/2020), prin care dublarea a fost eșalonată pe 2 ani.

DOCUMENT: Guvernul Orban a FENTAT printr-o nouă OUG dublarea alocațiilor copiilor

Parlamentul i-a respins și această ordonanță, Orban a atacat din nou la CCR, dar a pierdut.

Orban trebuie să dubleze alocațiile copiilor! CCR i-a respins și a doua contestație

Atunci, Guvernul PNL a emis o na treia ordonanță de urgență – OUG 135 privind rectificarea bugetară, în care a prins și modificarea Legii 114/2020 privind majoirarea alocațiilor, cu eșalonare pe 2 ani. 

Pe de altă parte, Legea pensiilor (127/2019) a fost aprobată, în primăvara anului trecut, de toate partidele politice, inclusiv PNL, fiind promulgată rapid de Klaus Iohannis, aflat în campania electorală pentru al doilea mandat de președinte.

Însă Guvernul Orban a modificat, la finalul lunii august, prin ordonanța de rectificare bugetară (OUG 135), ambele legi organice, invocând lipsa banilor la buget pe fondul pandemiei de coronavirus. Aceasta, în condițiile în care se laudă, la unison cu ministrul Florin Cîțu, că Guvernul a avut colectări mai mari la buget față de anul trecut, când la putere se afla Guvernul Dăncilă. 

Punctul de pensie, majorat cu doar 14%, în loc de 40%. Ce se întâmplă cu pensiile speciale

PSD nu s-a lăsat și i-a convins și pe parlamentarii Pro România, ALDE și UDMR să voteze respingerea, prin lege, a articolelor din OUG 135/2020 referitoare la majorarea eșalonată, pe 2 ani, a alocațiilor copiilor și a pensiilor.

Parlamentul a majorat din nou pensiile cu 40%. Cîțu: „Este un act de agresiune la stabilitatea economică”

Președintele Klaus Iohannis a tras de timp până în ultima zi permisă de Constituție pentru a retrimite legea la Parlament.

Premierul Orban a declarat deja că nu va accepta „sub nicio formă” majorările de pensii și de alocații.

Orban: Nu vom accepta sub nicio formă majorările de pensii și alocații

Zilele trecute, Orban a anunțat electoral că prima creștere a alocațiilor va fi aplicată la 1 ianuarie 2021.

Însă bugetul pentru anul viitor este lăsat pentru guvernul ce va fi instalat după alegeri – adică tot condus de Orban.

Atenție! Pensiile speciale nu se majorează cu 40%, așa cum s-a lăsat intenționat să se înțeleagă

Iată precizările Casei Naționale de Pensii Publice cnpp.ro referitoare la creșterea punctului de pensie de la 1 septembrie:

1. Potrivit art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, așa cum a fost modificat prin art.42 din O.U.G. nr.135/2020, valoarea punctului de pensie crește de la 1.265 lei la 1.442 lei.

2. Conform prevederilor art. 41 din O.U.G. nr.135/2020, nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari, prevăzută de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, crește de la 704 lei la 800 lei.

3. Potrivit dispozițiilor art. 77 alin. (2)  din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, cuantumul indemnizației de însoțitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie și crește de la 1.012 lei la 1.154 lei.

4. Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 8/2006, republicată, indemnizaţia pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creaţie se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie. Indemnizaţia reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăşi două salarii de bază minime brute pe ţară, garantate în plată.

De reţinut: indicele de corecţie prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare se menține la 1,41 pentru anul 2020, așa cum a fost prevăzut la art. 17 din Legea nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

Precizăm că, în cazul pensiilor speciale, majorarea survine doar pentru partea care se calculează pentru contributivitate, i-a explicat ministrul Muncii, Violeta Alexandru, în ședința din 14 august, premierului Ludovic Orban, care o întrebase: „Vreau să fiu sigur sută la sută că nu se cresc pensiile speciale prin această majorare”.

„Pensiile speciale sunt compuse dintr-o parte calculată pe baza contributivității (…), în mod automat vor crește, respectiv o parte – consistentă – care vine de la bugetul de stat și care în mod evident nu are niciun impact”, a spus Violeta Alexandru.

Premierul Orban a comentat: „Fac o precizare, că mulți au spus să creștem pensiile mici, să facem o creștere direct proporțională cu mărimea pensiilor. Acest lucru nu este posibil, pentru că principiul care stă la baza acordării pensiilor pe contributivitate este principiul contributivității. Noi nu doar majorom pensiile efectiv, noi majorăm punctul de pensie. Dacă am face o majorare diferențiată, procentual la nivelul pensiilor, practic am crea niște nedreptăți imense și am încălca grosolan principiul contributivității”.