Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

ACTUALITATE: 50% dintre măştile de pe piaţă sunt neconforme / Ministrul Economiei pregătește un ordin prin care comercianții să precizeze asta pe produs /

Breaking News:
 
Soarta scrutinului din 6 decembrie se decide în Parlament, săptămâna viitoare

Iohannis cere Parlamentului revizuirea Legii de organizare a alegerilor generale, deși CCR a decis că este constituțională

La opt zile de la publicarea de către Curtea Constituțională a motivării deciziei prin care a statuat că Parlamentul, nu Guvernul trebuie să stabilească data alegerilor generale, preşedintele Klaus Iohannis a transmis Parlamentului, vineri, cererea de reexaminare a legii adoptate în acest sens de majoritatea parlamentară de la acea dată (27 iulie a.c.), PSD-ALDE-UDMR.

Astfel, șeful statului a ignorat decizia Curții, însă este dreptul său constituțional să încerce marea cu sarea, adică să tragă de timp pentru ca alegerile să aibă loc pe 6 decembrie. (Vezi la finalul articolului motivele invocate de Iohannis în solicitarea transmisă Parlamentului)

Parlamentul va putea începe, săptămâna viitoare, să ia în dezbatere și să aprobe sau nu modificările cerute de șeful statului.

După adoptare, Iohannis va avea la dispoziție din nou maxim 10 zile până să promulge legea. Liberalii au însă în plan să o atace la CCR, în ciuda faptului că CCR a decis că este constituțională.

Iohannis și Orban au pierdut: CCR a decis că Parlamentul, nu Guvernul stabilește data alegerilor

Practic, Curtea Constituțională a României (CCR) a pus cruce alegerilor parlamentare stabilite de Cabinetul Orban pentru data de 6 decembrie, prin Hotărârea de Guvern nr. 744/3.09.2020  adoptată în 3 septembrie.

În motivarea deciziei pronunțate de CCR în 29 septembrie, se precizează clar că „alegerile parlamentare vor avea loc peste termen, aşadar, într-un termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului de 4 ani al Camerelor”.

Iar cum mandatul actualului Parlament expiră pe 20 decembrie, alegerile pot avea loc pe 14 martie 2021, așa cum prevede un proiect depus deja, pe 2 octombrie, la Senat, de Adrian Dohotaru, deputat independent, fost membru USR.

Alegerile parlamentare din 6 decembrie, sub semnul întrebării: Proiect de amânarepentru martie 2021

Însă, așa cum ne-a obișnuit de 30 de ani, UDMR înclină balanța la vot în Parlament, în caz de forță majoră. După ce a votat cot la cot cu PSD ca Parlamentul să stabilească data alegerilor, UDMR a anunțat, prin vocea liderului său, Kelemen Hunor, că nu este de acord să se amâne scrutinul din decembrie,pentru martie anul viitor.

UDMR se autoinvită la guvernare

De altfel, Kelemen Hunor s-a autoinvitat la guvernare, spunând că „după alegerile parlamentare, România va avea nevoie de stabilitate politică”.

Astfel, chiar dacă CCR a stabilit că alegerile parlamentare vor avea loc după 3 luni de la încheierea mandatului actual al senatorilor și deputaților, dacă legea care va stabili acest lucru nu va avea și voturile UDMR, nu va fi adoptată, iar HG 744 va fi în vigoare și, evident, aplicată, cu alegeri pe 6 decembrie.

Conflict PNL-USR

Între timp însă, PNL a intrat în conflict cu USR, după ce premierul Ludovic Orban a acuzat parlamentarii Uniunii că l-au votat pe Florin Iordache în funcția de președinte al Consiliului Legislativ, alegere negată vehement de Dan Barna și oamenii lui.

Năsui a găsit soluția în scandalul Iordache: Să nu mai fie secrete voturile din plenul reunit
Motivele invocate de Iohannis în solicitarea de revizuire a legii

Președintele Klaus Iohannis arată în sesizarea transmisă Parlamentului că legea a fost adoptată de Senat şi Camera Deputaţilor, în şedinţe separate, pe 27 iulie, iar pe 29 iulie Parlamentul i-a transmis actul normativ în vederea promulgării. Ulterior, în urma sesizărilor de neconstituţionalitate formulate de el şi, respectiv, de către Guvern, CCR a constatat constituţionalitatea acestei legi.

Șeful statului invocă faptul că, în aplicarea dispoziţiilor legale, Guvernul a stabilit că data desfăşurării alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor este ziua de 6 decembrie şi a adoptat hotărârea pentru aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020.

„Potrivit acestui calendar, au fost deja desemnaţi judecătorii în birourile electorale, au fost puse deja la dispoziţia biroului electoral de circumscripţie pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă, a fost actualizat Registrul electoral, s-au depus listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru circumscripţia pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, s-au definitivat candidaturile organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru toate circumscripţiile electorale, s-au comunicat către Biroul Electoral Central listele de candidaţi şi candidaturile independente, s-au stabilit machetele fiecărui buletin de vot pentru circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, s-au depus listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor în circumscripţiile electorale din ţară şi s-a făcut înregistrarea în Registrul electoral cu adresa din străinătate cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. Aşadar, în prezent, există cetăţeni români pentru care deja a debutat şi se află în derulare exerciţiul dreptului de a fi ales, în condiţiile art. 37 din Constituţie”, precizează Iohannis în cererea de reexaminare.

Preşedintele Iohannis precizază că orice intervenţie – cu excepţia vreunei situaţii ce ar justifica prelungirea de drept a mandatului Parlamentului – starea de mobilizare, starea de război, starea de asediu sau cea de urgenţă – ce ar avea ca efect amânarea datei alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor s-ar putea constitui într-un “abuz şi o vătămare a drepturilor electorale ale cetăţenilor români, şi în special a celor din diaspora, în privinţa cărora procedurile sunt deja declanşate şi se află în etape avansate”.

„Distinct de considerentele de principiu ale CCR, exprimate în Decizia nr. 678/2020, considerăm că opţiunea politică a Parlamentului de a da consistenţă drepturilor electorale prin stabilirea de către el însuşi a datei alegerilor nu poate fi detaşată de context, Parlamentul fiind obligat ca în adoptarea unei asemenea legi să ţină cont de întreaga jurisprudenţă a Curţii Constituţionale în materie. (…) De aceea, în contextul actual, considerăm că este fără echivoc că intervenţia legislativă – prin care se concretizează voinţa autorităţii legiuitoare de a deroga de la regula organizării alegerilor parlamentare în interiorul mandatului Parlamentului de 4 ani – survine cu mai puţin de un an până la data organizării alegerilor parlamentare la termen, respectiv cu mai puţin de 2 luni înainte de data expirării mandatului convocat prin Decretul Preşedintelui României nr. 1.134/2016 privind convocarea Parlamentului României ales la data de 11 decembrie 2016 şi este de natură să bulverseze procesul electoral aflat în curs de derulare”, se arată în cererea transmisă preşedintelui interimar al Senatului, Robert Cazanciuc.

Preşedintele Iohannis subliniază că, pentru credibilitatea procesului electoral, Codul bunelor practici în materie electorală – Linii directoare şi raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în 2002 recomandă statelor asigurarea unei stabilităţi în ceea ce priveşte legislaţia în această materie, stipulând că trebuie evitată cu puţin timp (mai puţin de un an) înainte de alegeri modificarea legilor în materie.

El menţionează că aceste recomandări au fost receptate atât în jurisprudenţa CCR, care a statuat că acestea nu pot fi ignorate, chiar dacă nu au un caracter obligatoriu – cât şi în cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, Iohannis indică faptul că, în jurisprudenţa sa constantă, CCR a calificat această recomandare ca reprezentând o coordonată a unui scrutin democratic, în raport cu care statele – care se caracterizează ca aparţinând acestui tip de regim – îşi pot manifesta opţiunea liberă în materie electorală, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în general, şi a dreptului de a fi ales şi de a alege, în special.

Preşedintele menţionează că, într-o societate democratică, Codul bunelor practici în materie electorală consideră distinct şi expres că o analiză sub aspectul momentului în care intervin modificările legislative este necesară.

“Cu cât acest moment este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumţia că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele lui iminente, şi pot avea ca rezultat manipularea electoratului”, spune Iohannis.

Şeful statului arată că, în situaţia în care Legislativul îşi va păstra opţiunea înscrisă în legea transmisă la promulgare, în contextul actual este necesar ca o astfel de lege să fie adoptată în urma unui dialog instituţional real între Guvern şi Parlament.

“Acesta este cu atât mai important cu cât, dat fiind contextul excepţional traversat de România şi de întreaga lume, Guvernul este autoritatea care adoptă măsurile aferente combaterii efectelor crizei epidemiologice generate de pandemia de COVID-19 şi asigură implementarea lor. Din această perspectivă, decizia cu privire la data organizării alegerilor parlamentare nu poate fi luată decât în strânsă corelare cu aceste măsuri, Guvernul fiind singura autoritate care are capacitatea administrativă şi posibilitatea de a prezenta Parlamentului fundamentarea unei asemenea decizii”, precizează el.

Preşedintele Iohannis apreciază că este necesar ca Parlamentul să reglementeze cuprinsul actului normativ în acord cu decizia instanţei constituţionale.

„Apreciem că, în absenţa acestor clarificări, norma păstrează nu numai dispoziţii lipsite de previzibilitate, dar care se află şi în contradicţie cu considerentele Deciziei nr. 678/2020 a Curţii Constituţionale. Nu în ultimul rând, în situaţia în care Parlamentul României îşi păstrează opţiunea iniţială, ignorând aspecte esenţiale care ţin de exerciţiul unor drepturi fundamentale, de securitatea raporturilor juridice şi de o conduită loială constituţională, subliniem că, în forma adoptată de Parlament, legea supusă reexaminării generează suplimentar şi un efect neavut în vedere la adoptarea legii. Acesta se referă la incertitudinea tuturor procedurilor derulate până la momentul intrării în vigoare a legii, inclusiv la situaţia rambursării de către Autoritatea Electorală Permanentă a sumelor aferente cheltuielilor efectuate cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 28 din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, în toate circumscripţiile electorale, precum şi cele efectuate la nivel central de către partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în privinţa alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat”, arată şeful statului în cererea de reexaminare.

El consideră că absenţa oricăror norme tranzitorii în cuprinsul legii care să clarifice aceste aspecte va conduce la o interpretare neunitară, inclusiv în privinţa rambursării cheltuielilor deja efectuate în condiţiile legii, în această campanie electorală, de către toate partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. 

36 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv