Susținuți de televiziuni, bugetarii cu privilegii au învins, iar cei mai prost plătiți vor fi și mai nedreptățiți, de la 1 ianuarie 2027: Legea salarizării bugetarilor, jalon în PNRR blocat de sindicaliști cu ajutorul CAB, nu va fi dezbătută în sesiunea parlamentară extraordinară de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut, joi, de premierul interimar Ilie Bolojan, care a amintit că este un „proiect asumat acum 4 ani, dar pasat de toate guvernele”.
Astfel, legea blocată de sindicate, cu ajutorul Curții de Apel București (CAB), care a suspendat dezbaterile, a fost amânată pentru o nouă sesiune parlamentară extraordinară, potrivit premierului.
Birourile Permanente convoacă Parlamentul în sesiune extraordinară, pentru legile PNRR. Procedura pe Legea salarizării bugetarilor, suspendată de CAB
Este, însă, de așteptat ca legea să fie amânată până la instalarea unui guvern cu puteri depline, iar banii din PNRR să fie pierduți.
Bolojan scapă de cartoful fierbinte
Bolojan a scăpat, astfel, de acest cartof fierbinte primit în brațe la preluarea mandatului în urmă cu un an și de care PSD s-a derobat mereu, deși a avut toți miniștrii Muncii din ultimii ani: Marius Budăi, Simona Bucura Oprescu și utimul – Florin Manole. În plus, din scandalul ce amenința să ajungă la cote astronomice cu aportul televiziunilor, numai PSD avea de câștigat.
„Un proiect nefinalizat, din păcate, este cel legat de salarizare. Discuțiile continuă. Consider că în faza în care suntem este puțin probabil să avem o dezbatere săptămâna viitoare. În 2-3 zile discuțiile ar putea fi încheiate, astfel încât într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august, Parlamentul să discute această lege foarte importantă”, a spus Ilie Bolojan, la finalul ședinței de guvern.
El a amintit că România pierde 771 de milioane de euro din PNRR dacă nu adoptă acest act normativ. Joi, toate sindicatele au refuzat să meargă la negocieri cu ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Iar în PNRR este prevăzut clar că proiectul legislativ trebuie negociat cu sindicatele. Astfel, chiar dacă ajunge în Parlament și este adoptat, banii vor fi pierduți, deoarece intră pe o altă procedură – nu mai poate fi negociat.
„Programul PNRR nu este un scop pentru noi, să-l bifăm, ci este un instrument de dezvoltare a țărilor europene, de stabilire a mecanismelor noastre pentru a fi mai puternice și reziliente. Înseamnă un grant de 4,6 miliarde de euro, consolidarea încrederii, pentru că acest program a fost asumat de toate guvernele din 2021, de toată clasa politică, dar înseamnă și o societate mai așezată”, a precizat premierul interimar.
„Nedreptățile vor fi și mai mult potențate”
Bolojan a spus că, de la 1 ianuarie 2027, salariile bugetarilor vor fi oricum indexate cu 7%, adică exact ce prevede proiectul legii de acum, însă „nedreptățile vor fi și mai mult potențate”.
Iată declarațiile:
„Unul din proiectele cele mai dificile, asumat acum 4 ani dar pasat de toate guvernele, este cel legat de Legea salarizării. Chiar dacă suntem pe ultima sută de metri, noi nu trebuie să ne prioritizăm imaginea, ci trebuie să prioritizăm interesul României.
Este o lege care introduce mai multă echitate în salarii, gândită conform puterii actuale a economiei, fără să recurgem la împrumuturi. Este un mecanism stabil, avem o valoare de referință care se indexează în funcția de dinamica economică, iar salariile ar crește conform creșterii economiei.
Și face ca cei rămași în urmă să-i ajungă în timp pe cei care sunt în față, cu mecanisme, sporuri, generând discrepanțe în sectorul public. Avem ministere cu salarii duble, la aceeași muncă.
Prin acest proiect nu va scădea niciun venit, pentru că se vor oferi compensații. La final vor crește două treimi din salarii, iar o treime va stagna până când vor fi ajunși din urmă de celelalte două treimi.
Am ajuns la acest proiect pornind de la realitatea economică – anul acesta avem un plafon de cheltuieli de personal pentru sectorul public 166 miliarde, 8,1% din PIB, iar anul viitor e de 7,9% din PIB, 174 de miliarde.
Pe diferența de 8 miliarde partidele au semnat un acord și au spus că vor continua discuțiile astfel încât, pe de o parte, România să-și încaseze cele 770 de milioane de euro și să avem o lege a salarizării mai echitabilă.
Au început discuțiile cu sectoarele bugetare, în baza cătora Ministerul Muncii a constatat problemele care sunt, a văzut care sunt așteptările și la final Ministerul Muncii a propus ca anvelopa salarială să crească cu o valoare mai mare.
Au fost purtate discuții cu Comisia Europeană astfel încât să ajungem la un acord care să țină cont de controlul deficitului și de țintele stabilite și s-a acceptat un acord de 12,1 miliarde care reprezintă 8,1% PIB – dar reprezintă creșterea efectivă a PIB-ului cu 7,3%.
În baza acestor discuții au continuat negocierile în grup de dl consilier Burnete și pe parcurs au apărut discuții legate de drepturile salariale prevăzute de hotărârile judecătorești, de actele subsecvente care trebuie publicate în aplicarea legii și de alte aspecte.
Consider că adoptarea acestui proiect este un lucru important pentru România, nu este perfect, dar aduce predictibilitate și echitate. Neadoptarea lui ne aduce o pierdere de 770 de milioane de euro, dar nu face nicio economie la cheltuielile de salarii – pentru că de la 1 ianuarie vor fi indexate salariile cel puțin cu inflația pe un an. O indexare cu 7% ne duce exact la creșterea de 12 miliarde. Nedreptățile vor fi și mai mult potențate.
Astfel, cei care au mult mai mult vor primi și mai mult, iar cei care au mai puțin vor primi și mai puțin, cumulat, așa cum v-am spus, cu pierderea acestei sume importante.
Sper că în al 12 lea ceas vom găsi înțelepciunea necesare, în loc de slogane să venim cu soluții realiste. Cei care au soluții de dat cred că este corect să le spună, dar a nu vota un proiect nu cred că este o soluție”.
