Borsec

Dedeman

 

ComputerLand

Arctic

Dacia

ACTUALITATE: Air Schengen, din 31 martie / ACTUALITATE: România trece la ora de vară, de duminică / 

Breaking News:

Legile Justiției, personalizate de “îngerii” Dragnea și Tăriceanu cu ajutorul etnicului Hunor!

Efectele ANI, funcționarea CSM, statutul magistraților și organizarea judecătorească!
PSD a fost ajutat de două partide “balama” și de Minorități. 
ALDE și-a asumat alături de PSD o Coaliție de guvernare!
Perfid, “partidul” de etnie maghiară UDMR condus de Hunor nu își asumă guvernarea, dar a făcut jocul murdar al PSD și a dat șah-mat democrației!
Senatul a fost for decizional pentru cele patru legi. Fără perfidul UDMR, PSD + ALDE NU ar fi putut să le adopte!
USR a luptat politic, PNL și, parțial, PMP s-au bătut de ochii lumii, pentru că modificarea legilor le convine!
Președintele Iohannis poate retrimite o singură dată la Parlament, pentru revizuire, actele normative care au modificat legile 303, 304, 317 și 176!
Dragnea și Tăriceanu

Înainte de sărbătorile de Crăciun, când peste 2 miliarde de creștini sunt cu gândul și sufletul la Nașterea lui Iisus Hristos, penalii Dragnea și Tăriceanu, ajutați de 80 de senatori PSD, ALDE și UDMR, au PERSONALIZAT patru legi importante pentru a stopa corupția: Legea 303/2004 – Statutul magistraților, Legea 304/2004 – organizarea judecătorească, Legea 317/2004 – funcționarea CSM și Legea 176/2010 – legea ANI.

Din fericire, binomul malefic Dragnea & Tăriceanu s-a oprit deocamdată din mutilarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală.

(Aici despre amânarea dezbaterilor pe Codurile penale. Click pe link)

Legea ANI – efect retroactiv!

Un prim atac mârșav al Coaliței PSD + ALDE + UDMR a fost luni seară, 18 decembrie, la Legea ANI. Practic, în Legea 176/2010 senatorii PSD + ALDE + UDMR + un senator PMP au eliminat interdicţiile aplicate parlamentarilor pe baza rapoartelor ANI şi la care s-a constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007-2013 încetează de drept.

(Aici despre amendamentele la Legea ANI. Click pe link)

Astfel, au fost salvați TOȚI cei 675 de parlamentari, primari și consilieri locali și județeni prinși în incompatibilitate sau conflict de interese și care au pierdut procesele în justiție împotriva ANI în pentru perioada 2007 – 2013.
Deci nu numai că nu se aplică hotărârile judecătorești definitive date de Instanța Supremă – ca în cazul senatoarei ALDE Steluța Cătăniciu, care a stat de-a dreapta pesedistului Florin Iordache la Comisia de modificare a legilor Justiției (că la stânga a stat UDMR-istul Martin Arpad), dar pedeapsa de interzicere a ocupării unor funcții publice timp de 3 ani a fost… grațiată.

Șmecheria a fost simplă: folosindu-se de un termen de prescripție, s-a ajuns în situația ca toți incompatibilii și cei aflați în conflict de interese cu vechime mai mare de 3 ani în “câmpul infracțional” să nu mai fie anchetați de ANI. Astfel, se încalcă principiul retroactivității. Amendamentul ar trebui să se refere strict din momentul publicării în MO.

Senatorul PMP Gheorghe Baciu – De cine a fost pus să voteze?
Reamintim că Senatul a fost for decizional pentru modificarea Legii ANI, iar pentru a fi votat amendamentul anticostituțional (care a fost introdus de ALDE în plenul Camerei Deputaților și nu în comisia specială, ca să nu bată la ochi Steluța Cătăniciu), PSD + ALDE au avut nevoie de UDMR, deoarece aveau doar 68 de voturi din cele 69 necesare adoptării.
În Senat sunt 136 membri, iar alianța PSD+ALDE aflată la putere nu deține majoritatea, la fel ca în Camera Deputaților – unde se bazează și pe cele 47 de voturi ale Minorităților.
Conform documentului de mai jos, pe lângă cele 68 de voturi deținute în Senat, PSD + ALDE au primit 8 voturi de la UDMR și un vot de la senatorul PMP Gheorghe Baciu.

Așadar, Proiectul pentru modificarea Legii ANI a fost adoptat în Senat cu 77 de voturi „pentru” şi 39 „împotrivă”, în condițiile în care USR a refuzat să voteze. Iar cum peneliștii au fost acuzați de putere că au existat oameni din rândul lor care votat amendamentele, PNL a scos pe piață rezultatul votului pe “culori” politice, iar în cele 3 zile următoare, când au fost votate lelgile Justiției, au părăsit sala în momentul votului.

Hunor Kelemer a sărit în ajutorul penalilor Dragnea și Tăriceanu! Oare de ce?

Legea 304 – Magistrații la control!

Miercuri, 19 decembrie, tot “pe repede înainte” s-a votat la Senat – for decizional – proiectul care a modificat Legea 304/2004 privind organizarea judiciară.

Însă de data aceasta, PMP-ul lui Băsescu a părăsit sala de plen în momentul votului, pentru a nu mai păți ca la Legea ANI, când senatorul Gheorghe Baciu a votat “cum i-a disctat conștiința” și nu partidul. La fel au procedat USR și PNL, astfel că s-a văzut clar cine a votat “cu două mâini” – adică fără ezitare: PSD, ALDE și UDMR.

(Aici despre amendamentele la Legea 304. Click pe link)

Una dintre prevederile îndelung contestate de magistrați este cea legată de înființarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, organism care primeşte competenţe pentru orice infracţiuni săvârşite de magistraţi.

Însă Senatul a decis că cercetarea poate fi extinsă şi asupra altor persoane, dacă acestea apar în dosarele magistraţilor: „Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi păstrează competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care alături de persoanele prevăzute la alineatul 1) sunt cercetate şi alte persoane”.

Potrivit unui alt amendament adoptat de Senat, Secţia de investigare a unor infracţiuni din Justiţie va fi condusă de un procuror-şef numit de plenul CSM, în urma unui concurs pe baza unui proiect depus. Totodată, Raportul anual al noii structuri va fi prezentat în faţa Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe de altă parte, după candalul imens din mass-media, Inspecția Judiciară a fost lăsată la CSM, cu următoarele  atribuții:
  • Efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală;
  • Sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege;
  • Participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa secţiei.
Oare pe cine reprezintă Alistar în Consiliul CSM?
Legea 317 – CSM nu scapă de „alistari”!

A patra zi din săptămână, joi 21 decembrie, a fost rândul modificărilor Legii 317 să fie adoptate de Senat – tot for decizional.

Dintre amendamentele introduse în plen se desprind câteva ce au generat scandal în timpul votului.

(Aici despre amendamentele la Legea 317. Click pe link!)

Iată amendamentele votate de mulțimea politică PSD +ALDE + UDMR:
  • şedinţele de plen şi de secţii ale CSM se transmit în direct audio-video pe pagina de internet a Consiliului şi se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului, cu excepţia deliberărilor şi a audierilor în materie disciplinară;
  • plenul CSM, secţiile, preşedintele şi vicepreşedintele CSM, din oficiu sau la sesizarea judecătorului sau procurorului, sesizează Inspecţia Judiciară pentru efectuarea de verificări în vederea apărării independenţei;
  • proiectului ordinii de zi şi proiectele de hotărâri ce se supun votului Plenului sau Secţiilor se publică cu 3 zile înainte pe pagina de internet a CSM;
  • în ordinea de zi publicată nu se includ cererile privind încuviinţarea precheziţiei, reţinerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu controlului judiciar sau pe cauţiune cu privire la judecători, procurori ori magistraţi asistenţi;
  • Calitatea de membru ales al CSM reprezentant al societăţii civile, reprezentant al societăţii civile, reprezintă vechime în specialitate recunoscută în profesiile juridice, şi pe durata mandatului este incompatibilă cu exercitarea calităţii de parlamentar, ales local, funcţionar public, judecător, procuror, notar public, avocat, consilier juridic, mediator, arbitru, executor judecătoresc, practician în insolvenţă, grefier, consilier de probaţiune şi a altor profesii juridice reglementate de lege.
Magistrații tineri au protestat împotriva amendamentelor PSD + ALDE cu UDMR în coadă
Legea 303 – magistrații plătesc oalele sparte!

Am lăsat la urmă Legea 303 – Statutul magistraților, deși aceasta a fost votată luni 19 decembrie, în prima zi a săptămâniii negre pentru Justției. Așa cum se știe, multe dintre amendamente erau cerute de CCR, dar pe lângă cele necesare pentru alinierea la CE, mai multe modificări au fost PERSONALIZATE pentru ca politicienii să aibă acces la “profesionalismul” magistraților.

(Aici despre amendamentele la Legea 303. Click pe link)

În calitate de for decizional, Senatul – în care au mai rămas la vot doar PSD, ALDE și UDMR, pentru că toți membrii partidelor de opoziție – PNL, USR și PMP au părăsit sala de plen – a aprobat cu 80 de voturi toate amendamentele propuse de PSD și ALDE, dar și amendamentul protrivit căruia, după ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciară a fost acoperit de stat, Ministerul Finanţelor Publice se întoarce în mod obligatoriu pe cale judiciară împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară.

Adică, atunci când va greși, orice magistrat va fi obligat să achite nota de plată.
Până în acest moment statul se putea îndrepta împotriva unui magistrat pentru a recupera prejudiciul doar dacă avea chef premierul sau exista vreun “mobil” din partea unui GRUP foarte interesat de șantajarea magistratului.
Ce mobil, ce grup? Cum ar fi ANAF, un Grup organizat în jurul unui lider politic sau un serviciu secret.
Practic, magistratul care a pierdut un proces și statul a plătit “de s-a rupt”, pe vechiul articol era ușor de șantajat:
“Ori ești cu noi în grup, ne ajuți să câștigăm anumite procese cu iz fiscal, NU accepți unele probe în procese penale, în procese civile citezi părțile adverse la adrese false sau la mica publicitate – deși sunt persoane publice – etc., ori te executăm și te aducem la sapă de lemn”!  Acesta este mesajul către magistrați.
Cu noul articol, magistrații vor analiza de șapte ori înainte de a încălca procedurile și de a accepta să joace murdar!
Dar pentru a fi cât mai preciși, iată ce se înțelege printr-o eroare judiciară:
  • Eroarea judiciară atrage răspunderea judecătorilor şi procurorilor doar în ipoteza în care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă;
  • Există eroare judiciară atunci când, în înfăptuirea actului de justiţie se determină o desfăşurare greşită a unei proceduri judiciare şi prin această se produce o vătămare a drepturilor ori intereselor legimite ale unei persoane;
  • Există rea-credinţă atunci când judecatorul sau procurorul în exercitarea funcţiei, cu ştiinţă, prin încălcarea Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale prevăzute de Constituţia României ori a normelor de drept material sau procesual a determinat o eroare judiciară.
  • Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul în exercitarea funcţiei din culpă nesocoteşte normele de drept material ori procesual, determinând o eroare judiciară.
Iar judecătorii și procurorii trebuie să plătească nota de plată, și nu contribuabilul pedepsit ilegal de magistrați:
  • Pentru repararea prejudiciului produs printr-o eroare judiciară persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice (…) Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim 1 an;
  • După ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciară a fost acoperit de stat, Ministerul Finanţelor Publice se întoarce în mod obligatoriu pe cale judiciară împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară;
  • CSM poate stabili condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea pentru eroarea judiciară determinată de rea-credinţa sau gravă neglijenţă.
Cristina Tarcea – președintele ÎCCJ
ÎCCJ a atacat modificările la CCR!

Sub patronajul președintelui Cristina Tarcea, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) s-au reunit joi, 21 decembrie, pentru a sesiza Curtea Constituţională cu privire la modificările aduse de PSD + ALDE + UDMR la Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Președintele Tarcea și magistrații de la ÎCCJ consideră că amendamentul privind eroarea judiciară încalcă Constituția. De asemenea, în opinia lor, amendamentul referitor la faptul că „pensia nu poate fi cumulată cu salariul” este ilegal.

Ludovic Orban – președintele PNL
PNL a atacat modificările la CCR!

La fel ca președintele ÎCCJ, și parlamentarii PNL-istului Ludovic Orban – care nu a mai participat la alegerile din decembrie 2016 pentru că este judecat pentru corupție, chiar dacă la prima instanță a fost achitat -, a depus la CCR o sesizarea de neconstituţionalitate la modificările Legii 303 – Statutul magistraților și Legii 304/2004 – organizarea judiciară.

„Dacă vă uitaţi în rapoartele finale ale comisiei speciale, atât cel adoptat pentru dezbaterea în cadrul Camerei Deputaţilor cât şi cel final pentru Senat, veţi observa că amendamentele aprobate acolo nu sunt ale entităţilor care au, potrivit Constituţiei, drept de iniţiativă legislativă, respectiv Guvern, deputat, senator sau cetăţeni în limitele teritoriale stabilite în Constituţie, ci veţi observa că sunt amendamente ale asociaţiilor profesionale, ale CSM-ului şi ale Consiliului Legislativ, dar care potrivit Constituţiei chiar dacă au fost însuşite de un parlamentar, nu au ce căuta ca şi autori de amendamente în cuprinsul unui raport”, a spus senatorul PNL Iuliana Scântei.

„Au fost limitate prerogativele CSM în ceea ce priveşte aprobarea statului de funcţii, încălcându-se, astfel, prevederi constituţionalitate care reglementează în această materie şi, de asemenea, au fost stabilite nişte proceduri pentru recrutarea procurorului-şef şi procurorului-şef adjunct al acestei secţii de investigare, de asemenea cu încălcarea prevederilor constituţionale”, a mai punctat senatorul Scântei.

Senatorul Scântei a susţinut că PNL va sesiza la CCR şi neconstituționalitatea modificăriilor adoptate la Legea 317/2004 privind funcţionarea CSM.
Klaus Iohannis – președintele României

P.S. Jocul președintelui Iohannis: poate retrimite – o singură dată – la Parlament, spre revizuire, actele normative care au modificat legile 303, 304, 317 și 176, mai ales dacă CCR se va pronunța asupra sesizărilor depuse de ÎCCJ, CSM și PNL. Apoi, șeful statului este obligat să le promulge și să le trimită spre publicare în Monitorul Oficial, pentru ca noile legi să intre în vigoare.

26 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv