Noua Strategie Anticorupție 2016-2020 include recuperarea bunurilor indisponibilizate și confiscarea extinsă
Premierul Dacian Cioloş a deschis marţi, la Palatul Victoria, dezbaterea publică privind Noua Strategie Naţională Anticorupţie 2016-2020, pe care ministrul Justiţiei, Raluca Prună, o vrea adoptată de Guvern în 10 august și înaintată Parlamenului, spre aprobare în sesiunea din toamnă.
Prim-ministrul a spus, printre altele, că “pentru credibilitatea actului de justiţie e importantă recuperarea bunurilor indisponibilizate”.
El a cerut creşterea eficienţei recuperării bunurilor pe care statul trebuie să le recupereze de la cei condamnați definitiv în justiție.
”Profit de această ocazie pentru a felicita ministrul Justiţiei pentru faptul că a început operaţionalizarea Agenţiei Naţionale pentru Administrarea Bunurilor Imobilizate (ANABI). Mai sunt încă paşi de urmat, dar ceea ce am promis la început de mandat începe să se concretizeze şi profit de prezenţa ministrului de Finanţe ca să spun că pentru credibilitatea actului de justiţie e importantă recuperarea acestor bunuri indisponibilizate care sunt în responsabilitatea acestei agenţii ANABI, dar e important ca şi în cadrul ANAF acel departament care are responsabilităţi în acest domeniu să existe o creştere a eficienţei recuperării bunurilor pe care statul trebuie să le recupereze în urma deciziilor din justiţie”, a declarat premierul Cioloş.
Vor fi și alte măsuri privind confiscarea extinsă a averii
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat, marţi, în cadrul aceluiaşi eveniment, că operaţionalizarea Agenţiei de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate va fi dublată de alte măsuri privind confiscarea extinsă a averii.
Despre strategia anticorupție, ministrul a spus că propune transpunerea integrală a Directivei europene 42/2014 privind confiscarea extinsă.
“Facem acest lucru pentru că trebuie să ne asigurăm că nimeni nu se îmbogăţeşte din infracţiuni şi că toate sumele confiscate din infracţiuni şi imobilele confiscate vor fi reîntoarse în societate prin proeicte concrete, măsurabile şi verificabile”, a mai spus Raluca Prună.
Accent pe prevenție
Ministrul a precizat că Strategia Anticorpuţie 2016-2020 pune accent pe prevenţie şi îşi propune să consolideze interdicţiile postangajare, avertizorul de integritate şi consilierul de etică.
“Propunem societăţii o schimbare de paradigmă, să punem accetul pe educaţie şi pe prevenţie pentru a preîntâmplia faptele de corupţie.(…) Prin noua strategie ne propunem să consolidăm cel puţin trei dintre măsurile preventive care nu au funcţionat atât de bine-interdicţiile postangajare, avertizorul de integritate şi consilierul de etică”, a declarat Prună.
Bugetul necesar aplicării strategiei este de 100 milioane de euro, fără a include bugetele minimale pentru măsuri anticorupţie în vigoare.
“Strategia este construită astfel încât toate instituţiile publice să poată atrage fonduri europene deja disponibile. Este important ca instituţiile să coopereze, să iniţieze parteneriate sau consorţii pentru a atrage cât mai mult din resursele deja alocate pe această temă a integrităţii”, a mai spus Raluca Prună.
Schimbarea paradigmei
Prună a insistat că mijloacele coercitive şi acţiunea DNA nu sunt suficiente, susţinând că schimbarea de paradigmă pe care o propune implică responsabilităţi la nivel managerial.
“Este important ca la nivel de conducere de instituţie să se asume că anticorupţia începe cu managementul resurselor publice, transparenţă decizională şi utilizarea instrumentelor de audit şi control intern. Promovăm prin noua staregie un model de manager de instituţie care se implică efectiv în promovarea integrităţii, care oferă dacă se poate propriul exemplu de integritate, sancţionează sau gestionează adecvat încălcările regulior de la cele mai mici, de tipul abaterilor administrative, până la cele mai grave de tipul infracţiunilor, unde managerul are obligaţia să sesizeze organele competente”, a explicat Prună.
Ministrul Justiţiei a a vorbit şi despre demersurile de aderare la OCDE, la Convenţia privind combaterea mituirii funcţionarilor publici în cadrul tranzacţiilor financiare interaţionale, afirmând că acesta este un obiectiv startegic naţional şi o prioritate pe agenda anticorupţiei.
