Guvernul Bolojan a aprobat pe repede înainte, joi, după doar două săptămâni de la prima lectură, proiectul Legii privind plata pensiilor private, propus de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și pus în transparență la Ministerul Muncii. (Vezi document la finalul articolului)
Amintim că președintele ASF, Alexandru Petrescu, este fost parlamentar PSD, iar Ministerul Muncii este condus de Florin Manole, tot pesedist.
Șeful ASF neagă că proiectul Legii privind plata pensiilor private avantajează administratorii Pilonului II și Pilonului III. Petrescu: „Vom avea o consultare extinsă”
Proiectul de lege a fost trimis de Guvern, după aprobare, către Parlament, cu solicitarea de a fi adoptat în procedură de urgență.
Bolojan se teme de retrageri masive
Nu mai există bani pentru pensii și salariile bugetarilor, în timp ce Guvernul de împrumută din ce în ce mai greu de la bănci, cu dobânzi tot mai marei. Iar cum fondurile de pensii private investesc masiv în titlurile de stat, retragerea integrală a sumelor de către participanți, la ieșirea la pensie, devine un „pericol” pentru Guvern. De aici și graba adoptării acestei legi, după 17 ani de la înființarea Pilonului II. Nu mai contează că se umblă la proprietatea privată și că s-ar crea discriminare între românii care au avut posibilitatea să își retragă într-o singură tranșă toți banii din pensia privată și cei lăsați fără acest drept.
Premierul Ilie Bolojan a susținut din primul moment propunerea, invocând o condiționalitate externă: România trebuie să adopte această legislație pentru a îndeplini jaloanele necesare aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a declarat el pe 7 august, la prima lectură a proiectului în Guvern.
Joi seară, la Antena 1„ Bolojan s-a disculpat pentru faptul că nu a anunțat public despre acest proiect nici în campania electorală, nici în cele două lunide când este prim-ministru: „Mi-a căzut în brațe, dacă pot să spun așa, pentru că această lege trebuia promovată de vreo 17 ani. Din păcate, a fost amânată și, pentru că la începutul lunii septembrie există un comitet care evaluează România din punct de vedere al accederii țării noastre în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, ceea ce ne-ar asigura împrumuturi mai ieftine, dobânzi mai mici și o poziționare economică mult mai bună, a trebuit să atacăm și acest subiect și, practic, lucruri care nu au fost rezolvate au trebuit puse acum pe tapet”.
El a recunoscut că se teme de „retrageri masive” de bani din fondurile de pensii – în condițiile în care peste 60% din ei sunt investiți masiv în titlurile de stat.
„Prin propunerea de lege pe care o vom face peste două săptămâni vom scădea comisioanele firmelor care administrează aceste fonduri de pensii, în așa fel încât mai mulți bani să rămână în contul cetățeanului. Întreg pachetul va ajunge în Parlament, iar parlamentarii vor putea vota legile, în așa fel încât să avem o legislație stabilă, dar trebuie să renunțăm la lucrurile care pot să creeze situații problematice. Și, în condițiile în care ai putea să tragi fără niciun fel de condiție toți banii la început, într-o situație de criză, într-o situație de dezinformare, de zvonuri, am putea ajunge în situația în care un număr foarte mare de cetățeni ar putea face retrageri masive, ceea ce ar duce la complicații pentru plata pensiilor private pentru ceilalți cetățeni care ar rămâne în sistem”, a mai spus Ilie Bolojan.
Năsui critică încercarea Guvernului Bolojan de modificare a plății pensiilor private: Administratorii vor lua comisioane mai mari
Nu se mai poate retrage o dată întreaga sumă
Potrivit proiectului de lege, nu se mai poate retrage o dată întreaga sumă, la ieșirea la pensie, cu o singură excepție: dacă care există în cont mai puțin de 15.372 lei (în 2024), echivalentul a 12 indemnizații sociale (de 1.281 lei, în prezent). În acest caz, participantul ieșit la pensie primește suma integral sau în rate pe maximum 5 ani, la alegere.
Modificări „pe ici, pe colo, prin punctele esențiale”
Față de proiectul inițial, ASF a propus Guvernului mici modificări, adoptae în documentul adoptat și transmis Parlamentului: suma pe care o persoană are posibilitatea să retragă într-o primă tranșă s-a mărit de la 25% la 30%, iar perioada de eșalonare a plăților lunare a fost scăzută de la 10 ani la 8 ani.
Vicepreședintelui ASF, Daniel Armeanu, a detaliat taxele și comisioanele, în briefingul de presă de la finalul ședinței Executivului:
„Dacă un participant dorește suma inițială de 30% sau cineva dorește să împartă activul pe toți cei 8 ani… Această decizie depinde și de valoarea activului. Dacă valoarea activului este sub 8 x 12 luni x valoarea pensiei minime, atunci se împarte valoarea activului la valoarea pensiei minime (1.281) și se află numărul de ani. Dacă a utilizat lump sum, pentru valoarea de 30% se vor plăti CASS de 10% la valoarea întregului activ pe care participantul îl retrage (cei 30%) minus cei 3.000 lei (de la care se plătește CASS la pensii), după care se calculează și plătește impozitul pe câștigul de capital, din valoarea câștigului de capital se deduce valoarea de 3.000 și de asemenea se scoate din baza de impozitare și valoarea CASS. În general, o astfel de impozitare determină un coeficient de 12-13% din valoarea totală a activului.
În cazul în care valoarea pensiei este sub valoarea de 3.000 lei, când un participant și-a eșalonat-o pe o perioadă mai lungă de timp, atunci nu mai plătește taxe. Avantajul eșalonării este un câștig pe care participantul îl realizează din impozitare.
Există un singur comision, de 0,05%, plătit lunar, aplicat la activul net. Nu există comision la transfer între două fonduri de plată. (…) Activul intrat la început este minimul pe care trebuie să îl primească pe toată perioada respectivă. Va fi actualizat cu randamentul investițional”.
Întrebat de ce în proiect nu a fost introdusă prevederea ca, în caz de boală, un participant la Pilonul II și Pilonul III să își poată retrage toată suma, Armeanu a răspuns: „Am considerat că acest aspect este destul de greu de pus în practică, de concretizat prin norme, situațiile de acest gen variază din punct de vedere al sănătății și al cazurilor”.
Iată și precizările Guvernului:
Proiectul de Lege aprobat de Guvern stabilește organizarea și funcționarea sistemului de plată a pensiilor private în România, completând astfel cadrul legal aplicabil sistemului de pensii private.
Conform proiectului de lege, plata pensiilor private se va realiza prin fonduri special create în acest scop – fondurile de plată a pensiilor private, administrate de furnizori autorizați de Autoritatea de Supraveghere Financiară, dintre care pot face parte:
• administratori de fonduri de pensii private;
• societăți de asigurare de viață;
• societăți de administrare a investițiilor;
• societăți pe acțiuni special constituite conform Legii societăților nr. 31/1990.
De asemenea, pot opera în acest sistem și entități autorizate din UE/SEE sau din state membre OCDE, în baza reglementărilor europene.
Sistemul va include două tipuri de fonduri de plată: fonduri de retragere programată și fonduri de pensii viagere.
Care sunt etapele
Cu cel puțin 6 luni înainte de îndeplinirea de către participant a condițiilor privind vârsta necesară pentru deschiderea dreptului la pensia privată, administratorul fondului îi comunică în scris informații privind contravaloarea activului personal, condițiile de plată, posibilitatea de a alege un fond de plată, precum și informații privind aceste opțiuni.
La momentul îndeplinirii condițiilor legale, participantul la fondul de pensii private transmite administratorului o cerere prin care solicită intrarea în faza de plată și, ulterior, încheie un contract de plată a pensiei private cu un furnizor.
Care sunt opțiunile de plată
Membrul unui fond de pensii poate primi maximum 30% din valoarea activului personal la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.
Ulterior, legea prevede două opțiuni:
1. Î n cazul fondului de retragere programată, pensia va fi plătită lunar, până la rambursarea integrală a activului personal deținut de acesta în fondul de plată. Suma lunară va fi stabilită prin contractul de plată încheiat între participant și furnizorul fondului, iar valoarea pensiei lunare va fi fixă și egală cu valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public de pensii. Excepție va face ultima tranșă lunară, care reprezintă o plată reziduală. Această sumă va fi actualizată anual, în funcție de valoarea indemnizației sociale stabilită prin legislația sistemului public de pensii.
În cazul în care activul personal acumulat este suficient pentru o perioadă de plată mai lungă, pensia lunară poate depăși acest cuantum, cu condiția ca suma totală să fie distribuită pe o perioadă de cel puțin 8 ani .
Furnizorul garantează că suma plăților realizate către membru (sau către moștenitorii acestuia) va fi cel puțin egală cu valoarea activului pe baza căruia s-a încheiat contractul de plata.
În cazul decesului membrului în timpul perioadei de plată, moștenitorii acestuia vor beneficia de o plată unică, reprezentând valoarea activului rămas în contul membrului decedat.
2. În cazul fondului de pensii viagere – acest tip de fond va oferi pensii care se vor plăti pe întreaga durată de viață a membrului sau a supraviețuitorului, în cazul pensiei viagere cu componentă de supraviețuitor.
Valoarea pensiei oferite de fondul de plată a pensiilor viagere va fi stabilită pentru fiecare membru pe baza activului de care acesta dispune pentru obținerea unei pensii private, și se va calcula prin metode actuariale.
Se introduce un prag minim pentru accesarea unei pensii private, stabilit la 12 indemnizații sociale pentru pensionarii din sistemul public (15.372 lei în 2025). Sumele sub acest prag vor fi plătite integral sau eșalonat, fără a fi transferate în fondurile de plată.
Transferul activului către fondul de plată se va realiza la cererea participantului, fără penalități sau comisioane de transfer, iar alegerea furnizorului rămâne la latitudinea acestuia.
În prezent, în sistemul de pensii private românesc este reglementată doar partea de acumulare a contribuțiilor din pensii private (prin Legea nr. 411/2004- Pilon II, Legea nr. 204/2006 -Pilon III și Legea nr. 1/2020 – Pilon IV), nu și partea de plată a acestora.
