Cheltuielile cu personalul bugetar sunt de 169,5 de miliarde de lei (9,4% din PIB), aproape cât bugetul pensiilor – inclusiv cele militare și speciale -, de 182 de miliarde de lei (9,6%), potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru 2025, publicat joi seară de Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.
El promite „un stat mai suplu, care reduce din propriile cheltuieli, dar nu reduce din pensii și salarii”.
Bugetul pe anul 2025 este construit pe o creștere economică de 2,6% – ceea ce duce valoarea Produsului Intern Brut la 1.912 miliarde de lei prețuri curente.
Ca de obicei, veniturile sunt supraestimate – de data aceasta, cu 50 de miliarde de lei mai mult față de 2024. Astfel, bugetul pentru acest an este construit pe venituri de 667 miliarde de lei, din care venituri curente 566 miliarde de lei, respectiv peste 30% din PIB.
„În buget avem o creștere de venituri față de 2024 de 50 de miliarde de lei și este exact suma de care avem nevoie de a pentru a acoperi cheltuielile care sunt planificate și pentru a ne încadra în 7% deficit. Față de această sumă, dacă nu creștem cheltuielile, nu avem nevoie de nicio taxă nouă, nicio majorare. Suma de 50 de miliarde vine din prognoza făcută pe de o parte de Comisia de Prognoză pe creșterea economică, vine din eliminarea facilităților la salariile din agricultură, din construcții și din IT, vine din creșterea generată de coborârea plafonului la microîntreprinderi, vine parțial o sumă nu foarte mare, de 1,7 miliarde lei, din taxa pe construcții speciale, vine o parte, câteva miliarde, încă o dată, cu prognoză rezervată nouă nu populistă din creșterea eficienței ANAF”, a spus Tanczos Barna, la o întâlnire cu jurnaliștii.
Ulterior, ministrul Finanțelor a transmis pe Facebook:
„România are un buget care asigură plata salariilor și pensiilor, ajută pe cei vulnerabili și oferă fondurile necesare pentru dezvoltarea economiei și comunităților locale.
Veniturile bugetului consolidat sunt estimate la 667,523 miliarde de lei, reprezentând 34,9% din PIB. Cele mai mari ponderi sunt așteptate din contribuțiile de asigurări sociale (30,8%), din TVA (20,4%)0), sume primite de la UE (13,1%) și impozitul pe salarii și venit (8,5%).
Cheltuielile totale sunt estimate la 802,170 miliarde de lei (41,9% din PIB). Cele destinate investițiilor însumează aproximativ 149,7 miliarde lei (7,8% în PIB) sunt susținute din PNRR, însă execuția proiectelor trebuie finalizată până la sfârșitul anului 2026. Cheltuielile de personal sunt de 169,5 miliarde lei (9,4% din PIB), cele cu asistența socială (30,2% din total cheltuieli), cheltuieli de personal (21,1% din total) și cheltuieli de investiții (18,7% din total).
Deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB.
Inflația medie anuală pe care a fost calculat bugetul este de 4,4%.
Proiectul Legii bugetului pe 2025, AICI.
Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2025 va fi aprobat sâmbătă de Guvern și va fi trimis Parlamentului, care luni, 3 februarie, își încheie vacanța de iarnă.
Documentul are prevăzută suma de 2 miliarde de lei pentru acordarea de ajutoare one-off (o singură plată) pentru pensionarii cu venituri mici, a anunțat, joi seara premierul Marcel Ciolacu, după ședința Consiliului Politic Național al PSD.
Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2025 și proiecția acesteia pe anii 2026-2028:
„Pe latura ofertei, se așteaptă ca sectorul industrial să revină treptat, dar cu o evoluție moderată (0,5%). Continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură se va reflecta într-o dinamică ridicată a sectorului construcțiilor (4,8%). Serviciile se vor menține ca principal susținător al creșterii economice, dinamica de 2,5% bazându-se pe dezvoltarea cu prioritate a activităților purtătoare de valoare adăugată mare. Majorarea din sectorul agricol este estimată la 3,9%, fiind considerată prudentă. Această creștere nu acoperă, însă, contracția accentuată din anul anterior, dar ține cont de faptul că acest sector este intens influențat de condițiile climatice.
Pe partea cererii, în condițiile în care resursele disponibile, atât prin Mecanismul de redresare și reziliență și Cadrul financiar multianual 2021-2027, cât și cele guvernamentale, vor fi transpuse în proiecte majore de infrastructura, s-a avut în vedere o dinamizare a activității investiționale. Astfel, formarea brută de capital fix, cu o dinamică de 5,9% și o rată de investiție de 27,4%, va reprezenta principalul factor al creșterii economice.
Consumul privat, pe fondul diminuării creșterii veniturilor disponibile reale ale populației (ca urmare a aplicării măsurilor fiscal-bugetare prin care câștigurile salariale din sectorul bugetar și pensiile sunt menținute la nivelul anului anterior), își va încetini vizibil avansul, dinamica fiind similară cu cea a produsului intern brut (2,5%).
Exportul net își va tempera considerabil contribuția negativă la creșterea economică (-0,8 puncte procentuale), ca urmare a revenirii exportului de bunuri și servicii (creștere cu 2,3%) concomitent cu majorarea importului de bunuri și servicii cu 3,8%.
Deficitul de cont curent este prognozat la 28,3 miliarde euro în anul 2025, având o pondere în PIB de 7,4%, cu un deficit în scădere al balanței de bunuri până la 9,2% din PIB.
În ceea ce privește piața muncii, pentru anul 2025, a fost estimată o creștere a numărului de salariați cu peste 63.000 persoane, ajungând la un efectiv de 5,475 milioane salariați și o rată a șomajului înregistrat de 3,1%. Salariile nominale, atât în sistemul public, cât și în cel privat vor înregistra decelerări importante, de la creșterea de două cifre din 2024 (14,4%), la o singură cifră în 2025 (6,1%)”.