Premierul Ilie Bolojan a preferat să meargă la Digi24 să explice modul cum au fost alocate sumele la rectificarea bugetară, în loc să facă acest lucru într-o conferință de presă – unde însă ar fi primit întrebări incomode.
„Nu ne mai putem permite să cheltuim ce nu avem. Am cheltuit cu 32 de miliarde de lei mai mult decât aveam”, a spus el.
Bolojan a arătat că marea parte a banilor au suplimentat bugetele acelor ministere care aveau datorii. Este cazul Ministerului Muncii, care primește 5, 5 miliarde de lei, din care un miliard este pentru tichetele pe care le primesc consumatorii din categoriile defavorizate, pentru a-și plăti facturile la energia electrică, dar și subvenția pentru plafonarea prețului la gaze.
„Cealaltă parte din sumă este pentru achitarea restanțelor pe care le avem către companiile de energie pentru prețurile plafonate în cursul anilor trecuți, pentru că pentru consumatorii casnici, Ministerul Muncii achită această diferență, datorită plafonării, iar pentru consumatorii non-casnici, achită diferența Ministerul Energiei. De aceea este acel surplus la Ministerul Muncii”, a precizat Bolojan.
În cazul Ministerului Energiei, care primește 1,2 miliarde de lei, el a spus că este vorba, de asemenea, despre plăți restante sau pe care instituția le are pe diferite programe.
Întrebat dacă la rectificare este vorba și despre banii care ar fi fost necesari în plus pentru pensii și salarii, Bolojan a răspuns: „Pe componenta de pensii, o sumă relativ mică, iar pe componentele de salarii, pe câteva ministere, au fost niște alocări suplimentare în așa fel încât să poată să asigure fluența plăților în următoarele luni”.
„Această rectificare de buget, care a fost propusă astăzi și va fi aprobată zilele următoare, miercuri sau joi, asigură fluxurile de plăți, pentru ca salariile și pensiile în România să fie achitate până la sfârșitul anului”, a arătat premierul.
DOCUMENT. Rectificarea bugetară – proiect OUG: Ce ministere pierd bani și care primesc suplimentări de fonduri
„O parte din această rectificare de buget s-a dus către asigurarea fondurilor, în așa fel încât să putem asigura cofinanțarea la fondurile europene, pe care trebuie să le absorbim până la finalul anului și, în mod evident, să închidem programul PNRR, care trebuie finalizat până în toamna anului viitor, și în așa fel încât să absorbim din acest moment și până în toamna anului viitor 10 miliarde de euro, care vor fi o infuzie importantă în economia românească, atât pentru proiecte din energie, dar și pentru proiecte care țin de eficiența energetică a clădirilor, a școlilor, de exemplu, în spitale, în infrastructură și așa mai departe”, a adăugat Bolojan.
Întrebat ce se va întâmpla în cazul în care coaliția nu mai e în stare să facă reformă până la sfârșitul anului, premierul a spus că pachetele de măsuri luate până acum de Guvern, „cu păstrarea unei discipline bugetare și încadrarea în sumele care au fost alocate pentru fiecare minister, asigură un deficit de 8,4% la finalul anului”.
Bolojan a insistat că în cazul în care nu se procedează în continuare la reducerea cheltuielilor, gradul de îndatorare va crește și nu se vor mai putea crea condiții de dezvoltare:
„Chiar dacă noi avem un grad de îndatorare mai mic decât alte țări europene, creșterea datoriei României s-a făcut cu o viteză prea mare, am crescut în fiecare trimestru în ultimii ani aproape cu 1%. (…) Asta înseamnă că, indiferent ce guverne vom fi, dacă nu ne vom reduce aceste cheltuieli, dobânzile vor fi tot mai mari, pentru că ne vom împrumuta tot mai mult și vom ajunge în situația în care n-o să avem spațiu să fim decât o agenție de plăți, acest guvern, și nu vom mai putea crea condiții de dezvoltare. De aceea lucrurile sunt stabile, dar nu e suficient ce am făcut până acum pe componenta de reducere de cheltuieli. Pe componenta de taxe a trebuit să luăm aceste măsuri pentru că altfel în luna iulie aveam grave probleme de stabilitate financiară, acum pe componenta de taxe, unde nu mai trebuie să luăm măsuri de creștere a taxelor, trebuie să ne încasăm aceste taxe, toată lumea care are de plătit trebuie să înțeleagă că trebuie să contribuie cu aceste taxe la bugetul de stat, să luptăm împotriva fraudelor, a evaziunii fiscale, să controlăm prețurile de transfer astfel încât toate companiile care fac afaceri în România să plătească impozite și în România și, în mod evident, să ne reducem cheltuielile”.
