Premierul Ilie Bolojan a acuzat, luni, o lipsă a criteriilor de performanţă în sistemul de sănătate, din punct de vedere al salarizării medicilor, astfel că Guvernul va adopta, prin angajarea răspunderii în fața Parlamentului, un set de proiecte-pilot care să reformeze sistemul.
Declaraţiile premierului:
„Sistemul nostru de sănătate a cumulat probleme mari în ultimii ani. Sunt două aspecte majore care afectează buna funcționare. Un aspect este creșterea accelerată a cheltuielilor. Cheltuielile care sunt alocate prin CNAS au ajuns la 16% din veniturile din bugetul de stat, față de 11% cât am înregistrat anii trecuți. Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere. Avem un buget alocat de 77 miliarde de lei, iar colegii au solicitat o suplimentare. Pentru aceasta ne trebuie cel puțin 10 miliarde rectificare suplimentară, o presiune mare pe bugetul de stat.
Anul acesta avem un buget alocat de 77 de miliarde de lei, la care colegii noștri ne-au solicitat o suplimentare obligatorie, în așa fel încât, pe de o parte, să putem să aducem facturile restante la zi – pentru că din martie nu am mai avut capacitatea financiară de a achita integral sumele – și, de asemenea, să putem funcționa până la finalul anului. Pentru asta, ne trebuie cel puțin 10 miliarde rectificare suplimentară, ceea ce reprezintă, în condițiile actuale, o presiune mare pe bugetul de stat.
A doua problema majoră este că această creștere importantă pe componenta de sume nu se reflectă în calitatea serviciilor și nu se referă nici în percepția și satisfacția pacienților.
Avem o lipsă a criteriilor de performanţă în sistem din punct de vedere al salarizării medicilor, nu există sisteme care să încurajeze medicii să lucreze în spitale mai mult, să facă mai multe operaţii. Şi ceea ce am discutat cu domnul ministru este să susţinem câteva proiecte-pilot, în care să introducem salarizarea funcţiei de performanţă, în aşa fel încât, dacă rezultatele vor apărea, să putem generaliza acest lucru în întreg sistemul, iar medicii să fie plătiţi în principal în funcţie de performanţa pe care o fac.
În condițiile în care cheltuielile de salarii depășesc 80 – 90%, în multe locuri, banii care le mai rămân acestor spitale pentru medicamentele necesare pacienților, pentru analize, pentru aparatură, pentru curățenie în spitale, pentru toate serviciile care trebuie acoperite sunt foarte puțini. Plastic, aceste spitale există în primul rând pentru cei care lucrează în aceste spitale, pentru a le asigura salariile și, din păcate, mult prea puțin pentru pacienții cărora ar trebui, teoretic, să le ofere servicii.
Avem, din păcate, în multe locuri, servicii care sunt umflate, avem uneori fraude prin optimizarea cheltuielilor, prin îmbunătățirea indicilor de complexitate și prin tot felul de tehnici care au făcut ca, de multe ori, cheltuielile, așa cum v-am spus, să crească, fără să se regăsească în servicii și trebuie să combatem prin măsuri ferme și să întărim responsabilitatea și sancțiunile în acest domeniu.
Sunt întârzieri în digitalizarea sistemului sanitar. Trebuie finalizate procedurile prin care softurile Casei de Sănătate să fie aduse la zi și să fie interconectate cu ale spitalelor. Acest lucru ar permite eficientizarea și urmărirea cheltuielilor.
Avem o socializare a multor cheltuieli și o privatizare a câștigurilor și în multe locuri, din păcate, acest melanj între activitățile private și cele publice permite acest lucru. Este important ca și sistemul de sănătate public să își gestioneze resursele în așa fel încât să își mențină o bună parte și din veniturile care sunt încasate de pe urma tratamentelor
Există șefi de secţii din spitale care nu sunt numiţi de managerii unităţilor sanitare. Iar dacă sunt numiţi de alte instituţii, cum sunt universităţile de medicină, de exemplu, sau facultăţile de medicină, şi nu au un raport de performanţă încheiat fără echivoc, cu indicatori clari, cu cei care conduc spitalul, vă puteţi da seama că un manager de spital nu are instrumentele necesare dacă nu îi are, în echipele de management, pe şefii de secţie, presaţi de indicatori să facă performanţă, să livreze servicii de calitate şi eficiente.
Din păcate, avem un supraconsum de medicamente și proceduri inadecvate în această zonă. Avem o pondere importantă a medicamentelor inovative atât ca volum, mult mai mare decât ar fi normal, dar și ca sumă, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamentele generice, datorită întârzierilor din sistem, sunt rezolvate la prețuri de două – de trei ori mai scumpe cu cele inovative. Și e nevoie ca acolo unde medicamentele scumpe pot fi înlocuite de medicamentele generice să facem acest lucru și doar acolo unde nu există înlocuitori să menținem în continuare posibilitatea de tratamente scumpe, care depășesc posibilitățile sistemului’.
Există o debalansare a activității în sistemul sanitar. Ceea ce generează costuri generale mult mai mari, pentru că pacienții ajung în sistemul spitalicesc cu boli într-un stadiu avansat, întrucât prevenția este slabă și întrucât ponderea tratamentelor în cabinetele medicilor de familie, în ambulatorii sau în spitale de zi, în spitalizarea de zi, iertați-mă, este la o pondere mult prea mică față de ceea ce ar trebui să fie”.
Declarațiile ministrului Sănătăţii, Alexandru Rogobete:
„În ultimele patru săptămâni, am vizitat multe spitale în care am văzut că se poate, spitale care arată mult mai bine decât majoritatea spitalelor private, spitale publice în care echipamentele sunt performante și achiziționate în ultimii doi – trei ani de zile. Or, acest lucru ne arată că se poate. În aceeași țară, cu aceeași finanțare, cu aceeași legislație și cu același Minister al Sănătății, unii, majoritatea, au arătat că se poate. Îi rog public pe managerii care spun în repetate rânduri că nu se poate să lase locul liber pentru cei care pot și pentru cei care știu cum se face.
Îmi este rușine de faptul că, în contextul unui buget de 77 de miliarde de lei pentru sănătate, există spitale în care pacienții sunt trimiși să își cumpere Algocalmin.
De multe ori mi-e rușine în fața pacienților care, deși la un buget de 77 de miliarde al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în creștere accelerată în ultimii ani, în continuare, în multe spitale din România, pacienții sunt trimiși să cumpere Algocalmin. Banalul Paracetamol care calmează durerile în multe spitale nu există, deși, repet, bugetul a crescut semnificativ.
În medicina românească există oameni excepționali, care vin noaptea de acasă atunci când au urgențe, care fac mai multe gărzi decât este nevoie sau care stau peste program pentru a-și trata pacienții. Există însă și excepții.
Excepțiile sunt acei colegi care la ora 11:00 sau la ora 12:00 părăsesc spitalul public pentru a-și trata pacienții în privat. Excepțiile sunt acei colegi care își iau concediu sau concediu neplătit pentru a face intervenții chirurgicale în sistemul privat. Or, măsurile despre care noi vorbim vin să crească aparatul administrativ al managerilor unităților sanitare și de a da posibilitatea acestora să ajungă până la desfacerea contractului de muncă pentru cei care nu își respectă programul de lucru în public.
Alexandru Rogobete a evidențiat că eficientizarea sistemului de sănătate nu înseamnă că spitalele vor rămâne fără resursele necesare sau că se vor ‘tăia banii’ de la pacienți. Eficientizarea presupune ”o reașezare” a sistemului, pentru a ‘corecta’ aspectele care nu funcționează, a punctat el.
‘Cred că prea mulți ani la rând sistemul de sănătate a fost peticit, atât de peticit încât nu ne mai permitem să facem reforme punctuale. Nu ne mai permitem să modificăm doar anumite paragrafe sau articole din Legea 95. Este nevoie de o reformă reală, care să scoată la suprafață adevărul așa cum este el. Pentru că, știți foarte bine, dacă nu recunoaștem realitatea din sistem, nu avem cum să o corectăm”.
Preşedintele CNAS, Horaţiu Moldovan, a anunţat că Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate lucrează la o nouă metodologie de evaluare a medicamentelor şi de stabilire a preţului de decontare.
În bugetul sistemului de sănătate sunt prevăzute în acest an 21 de miliarde de lei pentru medicamente, în condiţiile în care pentru spitale sunt alocate 34 de miliarde de lei, a precizat el.
Iată declarațiile:
„În ceea ce priveşte medicamentele, lucrăm împreună cu Ministerul Sănătăţii şi cu alţi parteneri instituţionali la o nouă metodologie de evaluare a medicamentelor şi de stabilire a preţului de decontare şi de rambursare a medicamentelor. Dorim, practic, să facilităm, să grăbim accesul medicamentelor pe piaţa din România şi implicit pe lista medicamentelor compensate şi gratuite, în special a medicamentelor generice, pentru că astăzi acest lucru se întâmplă într-o perioadă de timp inacceptabil de lungă comparativ cu media europeană.
În prezent, România aplică trei mecanisme de partajare a costurilor medicamentelor: clawback, cost-volum şi cost-volum-rezultat. Urmează să fie introdus un mecanism hibrid, pentru a cuantifica şi beneficiul clinic al pacientului în contractele cost-volum.
În ceea ce priveşte contractele cost-volum-rezultat, practic, bugetul ţării plăteşte doar acele tratamente care vindecă pacientul. În schimb, pentru contractele de tip cost-volum, practic, producătorul medicamentului vine şi contribuie cu o sumă undeva de 25 – 30%, pe baza volumelor pe care le vinde, însă noi am propus un nou mecanism, un mecanism hibrid între cost-volum şi cost-volum-rezultat, astfel încât pentru o parte din contractele cost-volum să putem să cuantificăm şi un beneficiu clinic al pacientului, astfel încât să putem să introducem mai mulţi pacienţi în cadrul acestor mecanisme de finanţare şi implicit de rambursare şi de decontare a medicamentelor.
CNAS ia în calcul şi trecerea pe nivele inferioare de rambursare a medicamentelor foarte ieftine, pentru a lăsa loc medicamentelor mai scumpe, inovativelor sau genericelor care nu se regăsesc pe lista medicamentelor compensate şi gratuite.
În prezent, pacienţii cu afecţiuni grave, care nu pot să beneficieze de cele mai noi medicamente, apelează uneori la decizii ale instanţelor”.
