Reforma pensiilor rămâne în aer, atât timp cât PSD o ține langa cu renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat de Comisia Europeană în urmă cu o jumătate de an și care nu poate fi modificat mai devreme de un an.
Mai pe românește, PSD și PNL trag de timp cu aceeași discuție de la începutul anului. Până atunci, România pierde bani, pentru că fără reformă nu se eliberează fondurile pe componenta pensii.
Premierul Nicolae Ciucă a anunțat, luni, că îl trimite la Bruxelles pe noul ministru al Proiectelor și Investițiilor Europene, Marcel Boloş, să renegocieze PNRR.
Ciucă a precizat, după şedinţa Comitetului interministerial de coordonare a PNRR:
„Avem o delegaţie pe care o va conduce domnul ministru Boloş săptămâna aceasta şi se va deplasa la Bruxelles, astfel încât să putem să avem toate elementele clarificate şi să fim în măsură, aşa cum ne-am angajat, ca, până la finele lunii iunie, să pornim cele 57 de apeluri din 69 câte avem în portofoliu. Ca atare, există mecanismele şi procedurile create, astfel încât să putem să accesăm aceste fonduri”.
UPDATE: Ministrul Boloș a declarat însă, la briefingul de presă de la finalul ședinței Executivului, că renegocierea PNRR ar putea fi posibilă în toamnă. Așadar, marota PSD și PNL va continua cel puțin până la sfârșitul anului acesta, fără o reformă a sistemului de pensii.
„Probabil că undeva din toamnă se va pune problema acestei negocieri, pentru că procesul este unul de durată. După aceea, la această renegociere nu se poate merge doar cu o măsură, gen vreau ca în PNRR să fie introduse, dau un exemplu, irigațiile pentru agricultură. Nu. Va trebui să avem acest pachet de măsuri integrat, cu care se va merge la această negociere și, mai mult, să avem motivele pentru care noi solicităm renegocierea bine consolidate. Astăzi, dacă este să ne uităm la ceea ce se întâmplă în economie, discutăm numai de aceste creșteri ale prețurilor la materiale de construcții ne îndreptățește să cerem o revizuire a milestone-urilor pe care le avem pe proiectele de infrastructură de transport, spre exemplu. Dar exemplele pot continua cu astfel de reprioritizări și regândiri de măsuri. Alt exemplu este cel privitor la pensionari, că tot că este un subiect intens discutat în spațiul public. Eu am prezentat Comisiei faptul că, totuși, avem o rată a inflației care este pe un trend crescător și nu este vina României, pe de o parte. Şi, pe de altă parte, avem un număr estimat de cetățeni care se găsesc în risc de deprivare materială, undeva în jur de 3,2 milioane locuitori. Deci, ritmicitatea creșterii veniturilor acestor beneficiari nu cred că suntem în situația în care să putem asigura un ritm de creștere a veniturilor și să ne încadrăm, în același timp ,și în cei 9,4% din PIB, pe care i-am prezentat în PNRR”, a spus Boloș.
Întrebări și răspunsuri la briefingul de presă:
Reporter: Din ce știm, Legea pensiilor ar trebui să fie gata până la finalul acestui an și acel 9,4% trebuie respectat în 2023. Asta înseamnă că noi în toamnă renegociem pentru 2023, nu? Ca să înțelegem foarte clar care sunt pașii şi ce se întâmpla.
Marcel Boloş: Deci, renegocierea aceasta de care noi discutăm astăzi încă nu este, să zic, metodologic clarificată la nivel de Comisie, pentru că, în regulamentul Comisiei, se spune că în situații excepționale, cum este cea generată de crize, se poate renegocia Planul Naţional de Redresare și Reziliență. Acum, faptul că legea pensiilor trebuie terminată până la sfârșitul anului și impactul ei bugetar poate să fie, deocamdată nu știm, sub 9,4%, peste 9,4%, este important să lămurim Comisia că menținerea, probabil, a unui astfel de procent nu este benefică pentru o situație de criză în care trebuie să crești veniturile populației ca să poată face față la inflație, la creșterea prețului la utilități, la creșterea prețului la bunurile de consum. Deci sunt motive extrem de serioase pentru care astăzi probabil că ar trebui luate astfel de măsuri și care ne îndreptățesc să punem pe masa Comisiei acest subiect.
Reporter: Asta înseamnă că e posibil să ne așteptăm la o majorare de pensii ori spre finalul acestui an, ori la începutul anului viitor?
Marcel Boloș: Vă rog să discutați cu ministrul Muncii.
Reporter: Evident. Dumneavoastră trebuie să veniți cu banii, cum ar veni.
Marcel Boloș: Eu, dar pot să vă răspund din punct de vedere al condițiilor de renegociere a PNRR-ului, restul sunt probleme la Ministerul Muncii, la nivel de coaliție. Nu pot să vă dau răspuns din acest punct de vedere.
Reporter: Și încă o chestie tehnică legată de renegociere, spuneați că e nevoie să fie mai mult, cum ar veni mai multe subiecte prinse, nu doar pe pensii. O să mergeți pe pensii?
Marcel Boloș: Sunt două condiții mari de îndeplinit. Să ai o anumită durată de implementare a PNRR-ului ca să poți să identifici ce anume se blochează în procesul de implementare al PNRR-ului și acest lucru se poate întâmpla, poate vedem în 2022, avem deja să zicem câteva luni de implementare când se termină renegocierea, probabil vom avea un an de implementare. Si a doua condiție este să avem un pachet de măsuri pe care dorim să le renegociem, dar care să fie așezate pe cauze juste astfel încât în procesul de negociere cu Comisia să putem să arătăm motivele pentru care dorim ca o anumită măsură să fie renegociată.
Apeluri de proiecte de 13,8 miliarde euro
Boloș a precizat că vizita de săptămâna aceasta la Bruxelles este datorată faptului că o parte dintre apelurile de proiecte din PNRR au nevoie şi de scheme de ajutor de stat, iar în aceste condiţii ghidurile solicitantului vor fi trimise Comisiei Europeană către avizare.
„Scopul delegației pe care o avem este de a clarifica aceste demersuri pe care în această perioadă le facem pentru ceea ce înseamnă milestone-urile aferente trimestrului II 2022. Este un trimestru mai complicat din punct de vedere al acestor milestone-uri pe care le avem de îndeplinit, întrucât din 69 de apeluri de proiecte câte avem la nivelul anului 2022, cu termen în trimestrul II sunt 58. Asta înseamnă că fiind milestone, Comisia Europeană îl preia în verificare. Prin urmare, ghidurile solicitantului, potrivit PNRR-ului, trebuie să treacă prin filtrul de verificare, filtrul de avizare al nostru și al Comisiei Europene. Ba mai mult, o parte din aceste apeluri de proiecte au nevoie și de schemă de ajutor de stat și atunci în aceste condiții, pentru ca să nu ne blocăm în activitatea aceasta care privește lansarea de apeluri de proiecte, preferăm să avem o discuție cu dumnealor, să știe că în următoarea perioadă, probabil că va fi în mai și iunie, vom trimite aceste ghiduri ale solicitantului la Comisia Europeană, că va avea loc din partea dumnealor o avizare și cumva să ne corelăm, pentru că este vorba despre 13,8 miliarde euro pe care noi îi lansăm sub formă de apeluri de proiecte. Este cea mai mare, dacă vreți, tranșă de apeluri de proiecte pe care am avut-o de 14 ani de când gestionăm fondurile europene”.
Întrebări și răspunsuri la briefingul de presă:
Reporter: Mai negociați în vreun fel PNRR acolo?
Marcel Boloş: Nu s-a pus problema, la această întâlnire nu s-a pus problema…
Reporter: Vreți să solicitați ceva modificări?
Marcel Boloş: Dar vă spun câteva realități. O primă realitate este că granturile, ca urmare a creșterii PIB-ului României, chiar dacă am vrut, dacă nu am vrut, ca urmare a acestei creșteri, bugetul pe granturi se va diminua cu două miliarde de euro. Pe de altă parte, avem o creștere fără precedent la prețurile materialelor, care crește costul implementării proiectelor și probabil cantitativ anumite milestone-uri, neputând fi realizate vor trebui renegociate. Deci sunt niște realități de care Comisia Europeană nu prea are cum să nu țină cont atât la nivelul mecanismului de redresare și reziliență, cât și la nivelul politicii de coeziune.
Reporter: Puteți să explicați pe înțelesul omului de rând ce este cu această pierdere de două miliarde de euro şi de unde o punem la loc?
Marcel Boloş: România a avut o creștere a Produsului Intern Brut, dacă nu mă înșel, 2021 raportat la 2020, în funcție de care Comisia Europeană a anunțat de la momentul la care a lansat mecanismul de redresare și reziliență că acolo unde sunt creșteri ale Produsului Intern Brut va face ajustarea banilor pe care le acordă statelor membre.
Reporter: Deci din 30 de miliarde, cât avem la PNRR?
Marcel Boloş: Avem 30 de miliarde, dar, o clipă, avem 13,6 miliarde euro sub formă de granturi. Prin urmare, pentru cele două miliarde de euro va trebui să găsim o soluție cu Ministerul de Finanțe. Și după discuția care probabil va avea loc la nivel de coaliție, la nivel de guvern și cu acordul domnului prim-ministru va trebui să găsim o soluție pentru ca cele două miliarde de euro fie vor fi sub formă de împrumut puși la loc sau se va găsi o altă modalitate…
Reporter: De unde?
Marcel Boloş: Poate fi până la urmă vorba și despre un împrumut, pentru că avem proiectele gândite în momentul de față pe milestone și avem un angajament față de Comisia Europeană sau, repet, e o decizie care se va lua la nivel de coaliție, la nivel de guvern.
Reporter: Toate proiectele din PNRR au avut un anumit buget gândit înainte, care acum scade cu două miliarde euro, la ce proiecte renunțați?
Marcel Boloş: Nu este încă discutat acest subiect. Este un lucru de principiu la care trebuie să ne așteptăm și desigur soluțiile deocamdată nu țin decât de coaliție și de Guvernul României.
Reporter: Dar veți discuta cu cei de la Comisia Europeană legat de această reducere.
Marcel Boloş: Nu am un mandat pentru acest lucru, am mandat pentru ceea ce înseamnă lansarea apelurilor de proiecte și să trecem cu bine acest hop pe care îl avem și, în funcție de mandatul pe care îl voi primi, voi discuta și celelalte subiecte, probabil pe viitor.
Dan Cărbunaru: Doar în completare, dacă îmi permiteți, la răspunsul pe care l-ați așteptat, pentru a înțelege oamenii cât mai simplu ce s-a întâmplat cu această ajustare. Mecanismul gândit de Uniunea Europeană pentru a veni în sprijinul statelor membre afectate de crizele ultimilor ani a avut în vedere, pe lângă mulți alți coeficienți, și această chestiune legată de performanța economică, mai exact cât de tare este un stat membru afectat de crizele pe care le traversează Uniunea Europeană. Estimările legate de performanțele economice ale României au fost modificate, în sensul în care performanțele României din punct de vedere economic au fost peste evaluările inițiale, când s-a conceput acest plan, ca atare formula de calcul, incluzând practic acest nou parametru, această modificare, a generat o micșorare a sprijinului pe care România ca stat membru mai performant decât se estimase inițial, îl primește. Dar, sigur, statul român, în dialog cu Comisia Europeană, va găsi o soluție, astfel încât pe de o parte proiectele gândite să poată să continue și, de ce nu, pentru că este o situație cumva particulară, rămâne de văzut în ce măsură flexibilitatea înregistrată în discuțiile cu partenerii europeni o să găsească cea mai bună soluție pentru țara noastră. Așadar, nu este nicio sancțiune, nu este o pedeapsă pe care România o primește, este doar o consecință a faptului că performanța noastră economică, în ultimul an, a depășit estimările pe care Comisia Europeană le avea în vedere pentru a sprijini România și a face față economia noastră problemelor de natură economică. Mulțumesc.
