Președintele Autorității de Supraveghere financiară (ASF) neagă că proiectul Legii privind plata pensiilor private către participanți avantajează administratorii Pilonului II și Pilonului III.
El a declarat, vineri, că Guvernul a discutat doar într-o primă lectură proiectul de lege, urmând a avea loc „o consultare mi extinsă, începând cu săptămâna viitoare”.
„Textul a fost pus în transparență pe site-ul Ministerului Muncii pe 10 iunie, au fost un număr de sesiuni de discuții, pe de o parte cu grupul interinstituțional care a stat la baza elaborării acestui document. Pentru acest document au contribuit BNR, Ministerul de Finanțe, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii, toate asociațiile relevante, Asociația Administratorilor de Fonduri de Pensii Private, patronate, sindicate – BNS, Cartel Alfa, persoane fizice care ne-au trimis sugestii, recomandări, pe care le-am luat în considerare și unele dintre ele se regăsesc în text. Având în vedere numărul mare de participanți – 9,3-9,4 milioane de participanți – am resimțit nevoia de a extinde consultarea publică. Voi propune să avem o continuare a discuțiilor, atât la sediul Ministerului Muncii, dar am în vedere, văzând și poziții din spectrul parlamentar, să avem și o masă rotundă alături de parlamentari”, a precizat Petrescu.
Întrebat de ce doar 25% din sumă va putea fi restituită la pensionarea participanților la Pilonul I și Pilonul II, șeful ASF a spus: „În spectrul țărilor membre OCDE sau UE, ai diferite variațiuni ale acestei sume forfetare. În general media este la 25%, este un indicator de ce ne-am dus la 25%. În Italia avem 30%, în Polonia pe Pilonul 2 avem 15%, în Croația, Bulgaria avem 25%”.
„Dacă fondurile sunt gestionate în mod nejudicios, se poate ajunge să nu mai fie bani”
De asemenea, chestionat dacă pe viitor vor fi sute de mii de pensionari și nu vor fi bani, Petrescu a răspuns: „Dacă fondurile sunt gestionate în mod nejudicios, se poate ajunge și la acest punct, dar suntem aici să nu se întâmple așa ceva… Sunt mai multe motivații pentru care apare legea. Ea trebuia să apară acum 17 ani, deși termenul de elaborare era de 3 ani. Având în vedere aderarea la OCDE și conformarea la condiționalitățile OCDE, această lege devine prioritară. Chiar și fără OCDE, trebuia să gândim modul al pensiilor private. Nu poate fi diferit de ce vedem în piețele financiare mai mature”.
Petrescu: Sunt două produse: o dată pensia programată de 10 ani, prin care poți extrage suma forfetară de 25%. Și, în funcție de cât ai cumulat în acel fond, o poți programa pe sume egale timp de câte luni intră în 10 ani. Mai ai și opțiunea de pensie viageră care merge până la finalul vieții. Există un calcul actuarial în spate care indică fluctuații de inflație pe parcursul următorilor x ani, cât există perspectiva de viață și așteptarea de viață de la un an la altul. Dacă extragi cei 25%, suma lunară poate fi mai mare. Toate sumele pot fi trecute în zona de moștenire, poți desemna supraviețuitor. Sunt diferite modele de calibrări și fiecare să își primească pensia așa cum consideră mai util.
Întrebre: Legea favorizează administratorii de pensii, pentru că le dă dreptul să păstreze mai mult acești bani, să îi investească, în timp ce românii care au cotizat nu mai au acces decât la 25%, plus că există acea limitare că trebuie stabilite la nivelul pensiei minime din sectorul public. De ce ați acceptat această lege care avantajează administratorii?
Perescu: Afirmația nu este corectă, nu avantajează administratorii de pensii private. Mă întorc la cele două principii: bonitatea și solidilatea fondului și tratament echitabil pentru participanți. Nu țin mai mult banii. Ai 25% din sumă forfetar, apoi banii sunt programați să intre în contul beneficiarului pe o perioadă depinzând de modelul de pensie ales.
Întrebare: Perioada este mai îndelungată decât în prezent, de ce?
Petrescu: Există două modele: un fond de cumulare și un fond de dezinvestire. Fondul de cumulare are o anumită matrice de risc adoptată, care în general încurajează creșterea rentabilității. Fondul de dezinvestiție este gândit prin filtru cu caracter social, care să asigure integritatea și garanția plăților până la sfârșitului de produs pentru care optează beneficiarul”.
