Liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, a declarat vineri, la finalul negocierilor cu PSD, USR și UDMR pentru noul Guvern, că „trebuie făcută o corecție din creșterea veniturilor, eșalonarea investițiilor și scăderea de cheltuieli”, dar „estimez că niciun guvern nu va putea face corecția fără creșteri de taxe și impozite”.
Declarațiile complete:
„Suntem la finalul unei săptămâni de discuții legate de programul de guvernare și formarea guvernului. Cred că e corect să vă prezint în mod onest în ce situație se găsește România. Suntem într-o situație complicată și aș vrea să prezint câțiva indicatori,
Avem un deficit bugetar bugetar foarte mare, adică diferența între venituri și cheltuieli e cea mai mare din Europa. Anul trecut a fost de 9,3% din PIB. Înseamnă o presiune mare pe plata dobțnzilor și contractarea de credite.
Diferența dintre venituri și cheltuieli: anul trecut, am cheltuit cu 152 de miliarde de lei decât veniturile de la bugetul statului. Diferența a fost acoperită prin credite. Pentru că în fiecare an a trebuit acoperită datorie, și pentru că în anii următori nu vom putea renunța la credite, avem un efect de creștere accelerată a creditelor și a costurilor de finanțare.
Datoria a ajuns, anul trecut, la aproape 55% din PIB, iar la finalul acesui an ar putea ajunge la aproape 60% din PIB.
Situația a îngrijorat piețele și investitorii – și asta se vede în costul creditelor. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 2,3% din PIB. Anul trecut am plătit dobânzi de circa 40 de miliarde lei, iar anul acesta vom plăti mai mult.
Dacă nu se corectează acest deficit, spațiile vor fi tot mai mici, iar măsurile trebuie să aibă în vedere reducerea acestui deficit, care nu poate fi făcută decât printr-o combinație de scădere a cheltuielilor și creștere a veniturilor.
Depindem de accesarea fondurilor europene, dar avem o absorbție scăzută. Avem PNRR de 28 miliarde euro la dispoziție. Am încasat până acum 10,7 miliarde euro, inclusiv ultima tranșă, adică puțin peste 36% din aceste fonduri. 6,4 miliarde sunt bani din granturi. Termenul final pentru a trage banii este august 2026. Pentru a ne asigura investițiile în continuare, situația impune o anumită urgență.
Al doilea program important e coeziunea. Și aici avem o absorbție scăzută, dar avem avantajul că e mai mult timp la dispoziție.
Avem o balanță comercială foarte dezechilibrată, importăm mult mai mult decât exportăm. Această cerere generată de creșterea de pensii și salarii e irosită pe importurile mari, ceea ce impune să gândim programe de susținere a exporturilor.
Aceasta e realitatea de la care plecăm și e corect să știm cum am ajuns aici, ca să știm ce trebuie corectat.
Am avut cheltuieli în ultimii ani care nu au ținut seama de venituri. În 2024, față de 2023, veniturile a crescut cu 10%, cheltuielile statului au crescut cu 19%.
Pe ce s-au dus acești bani? Salariile bugetarilor au crescut peste rata inflației și veniturile statului. În 2024, față de 2023 au crescut cu 24%. În anumite sectoare avem prea mulți angajați, există privilegii, există instituții unde fondurile de salarii pot fi corectate.
Avem o creștere de cheltuieli cu pensiile care nu a ținut cont de creșterea pensiilor. Fondul de pensii a crescut cu 53% în ultimii 4 ani. Avem pensia medie de 550 euro, dar în justiție avem o pensionare la 48 de ani de 5.000 de euro.
Facem comparație între cheltuielile din România și alte țări. În sănătate și educație suntem sub medie, dar în administrația publică și siguranță publică suntem peste medie.
Avem o problemă destul de mare pentru că prea puțini oameni muncesc față de câți beneficiază. Din populația activă, aproape 33%, adică circa 4 milioane de oameni, nu sunt în activitate. Suntem pe penultimul loc în Europa.
Din cauza pensionărilor anticipate, jumătate din cei între 55 și 64 de ani nu sunt în activitate, deși e o vârstă la care primează experiența și înțelepciunea.
Sistemul de sănătate, sistemul de pensii – ponderea contribuabililor e printre cele mai mici din Europa din populația activă. Deci anii viitori va fi o provocare cum vor fi plătite pensiile.
Cheltuielile de investițiile au crescut substanțial. Anul trecut au crescut cu 19%, un lucru bun, și în anii următori va fi o provocare și o necesitate.
Avem venituri scăzute din cauza unei legislații permisive, proaste, a performanței proaste a administrației. Avem o lege permisivă a insolvenței. Există posibilități importante de optimizare fiscală. Avem o impozitare foarte redusă, inechitabilă uneori, a proprietăților.
Trebuie să fim conștienți cu ce bani rezolvăm problemele. Avem printre cele mai mici venituri bugetare raportate la PIB. E foarte greu să ai cele mai mici venituri, dar să ai printre cele salarii și pensii mari.
Asta nu poate funcționa pe termen lung. Am ajuns la o limită. Guvernul care va veni e obligat să aplice o corecție.
Românii au o încredere scăzută în clasa politică, în direcția în care merge țara, în instituții. Ce e de făcut și ce am încercat să facem? Trebuie să spunem deschis că nu există soluții simple. Cei care promit soluții magice sunt niște falși profeți. Nu avem cum să schimbăm totul dintr-o dată. Putem repara ce e greșit, atacând constant fiecare lucru greșit și îmbunănătățind permanent ceea ce facem zilnic.
Trebuie să le spunem oamenilor adevărul. Vor trebui luate măsuri de corecție, majoritatea nepopulare, dar necesare. Pentru ele e nevoie de masă critică, de susținere parlamentară. Cred că se conturează masa critică și mă aștept ca săptămâna viitoare să se închidă discuțiile. Cred că e nevoie să recâștigăm încrederea între partide, apoi încrederea cetățenilor.
Ce cred că trebuie făcut? Măsuri în regim de urgență și cele pe termen mediu. Cele în regim de urgență – urgentarea accesării fondurilor UE. Trebuie să renegociem planul pentru că nu mai putemk respecta anumite ținte. E nevoie să urmărim respectarea tranșelor. Ultima tranșă nu a fost virată integral pentru că nu am respectat promisiunile pe pensii speciale și pe companiile de stat. Trebuie înlocuite proiectele care nu mai pot fi terminate, precum cele cu spitalele. Trebuie deschise toate apelurile de proiecte, înțeleg că unele nu sunt deschise nici acum. Trebuie măsuri de debirocratizare pentru licitații, inclusiv mecanisme de prefinanțare a acestor programe din PNRR ca să recumperăm timpul pierdut.
O altă urgență e recâștigarea încrederii piețelor financiare și a Comisiei Europene în privința reducerii deficitului bugetar. Astfel, vom putea scădea costurile creditelor. România s-a angajat să reducă deficitul bugetar la 7% din PIB, adică peste 2 puncte procentuale, aproape imposibil.
Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să venim cu un plan în zilele următoare pentru a prezenta creditorilor perpsectiva pe termen scurt: o corecție din creșterea veniturilor, eșalonarea investițiilor și scăderea de cheltuieli. Ar fi trebuit ca ordinea să fie inversă, dar din cauza perioadei electorale de un an și jumătate, estimez că niciun guvern nu va putea face corecția fără creșteri de taxe și impozite
