UPDATE: Potrivit unui comunicat al Guvernului, proiectul privind reforma administrativă se află „într-o etapă avansată de promovare la nivel guvernamental”.
„Prim-ministrul Ilie Bolojan a afirmat că acest pachet legislativ implică o reformă administrativă profundă, care va oferi instrumente pentru creșterea eficienței autorităților locale. Primarii celor șase municipii au menționat că aprobarea reformei administrative cât mai curând posibil va fi în măsură să sprijine proiectele locale și buna funcționare a administrației publice locale. În acest context, s-a discutat și despre derularea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și prin programe guvernamentale. Șeful Executivului a cerut primarilor să îi semnaleze eventuale întârzieri în ceea ce privește plata lucrărilor executate, pentru a fluidiza acest proces la nivelul ministerelor”, se precizează în comunicat.
Știre inițială:
Premierul Ilie Bolojan se întâlnește marți, la sediul Guvernului, cu reprezentanții primarilor din PNL și PSD, pentru o ultimă discuție pe tema reformei din administrația locală, amânată de șase luni, din august 2025.
Întâlnirea a fost organizată la solicitarea primarilor municipiilor Roman, Laurențiu Dan Leoreanu, Moinești, Valentin Vieru, Bârlad, Dumitru Boros, Pașcani, Marius Pintilie, Petroșani, Tiberiu Iacob Ridzi, Caransebeș, Felix Cosmin Borcean.
Discuțiile au avut loc și în contextul în care Ministerul Sănătății a publicat, în consultare publică, proiectul de Hotărâre de Guvern privind criteriile de încadrare în categoria spitalelor de importanţă strategică.
Laurențiu Leoreanu (PNL), primarul municipiului Roman, a declarat la finalul întâlnirii: „Cei 6 primari care suntem aici reprezentăm municipalități care au spitale municipale de urgență. În momentul de față nu s-a pus problema reducerii salariilor nici la medici, nici la asistenți. Am discutat problema la nivelul instituției de sănătate de urgență cu privire la o viitoare clasificare a acestor spitale. Nu s-a pus problema că primăriile nu vor mai primi bani de la Guvern. Primăriile oricum vor primi bani prin cote defalcate și o altă formă de finanțare este acea tip proiecte. Toate proiectele care vin prin „Anghel Saligny”, proiectele care vin prin Compania Națională de Investiții, cele pe fonduri europene care au acea finanțare de la Guvern, sunt tot bani care se întorc către municipalități”.
Dumitru Boroș, primarul municipiului Bârlad, PSD: „Toți ne dorim mai mult și mai bine și dacă suntem obiectivi va trebui să se întâmple și o schimbare la nivel administrativ. Banii dacă îi economisim, îi ducem în dezvoltare”.
Ilie Bolojan, care este și președintele PNL, a acuzat, pe 22 ianuarie, „dezechilibre” în administrația publică locală:
„Având în vedere datele colectate în ultimii ani despre administrațiile locale din țările UE și comparându-le, rezultă câteva dezechilibre de ansamblu:
1. Dependență mare de transferurile de la bugetul de stat. Astfel:
Veniturile din transferurile de la bugetul de stat = 7,43% din PIB
Veniturile proprii (altele decât transferurile) = 1,51% din PIB
Din indicatorii de mai sus rezultă că ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%. Comparativ, media transferurilor în UE este de 51,1%.
2. Veniturile din taxele și impozitele locale, printre cele mai reduse
Veniturile din taxele și impozitele locale în România = 0,74% din PIB
Media europeană = 3,68% din PIB
Comparativ, veniturile din taxele pe proprietate sunt:
– în România = 0,55% din PIB
– media în UE = 1,85% din PIB
România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor și problemelor de colectare.
În aceste condiții, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central.
3. Cheltuieli cu salariile mult mai mari decât veniturile locale
În România, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale = 3,07% din PIB, față de 0,74% din PIB, venituri din taxe și impozite locale.
În UE, cheltuielile cu salariile = 3,59% din PIB, față de 3,68% din PIB, venituri din taxele locale.
În UE, în medie, salariile din autoritățile locale sunt acoperite din resurse proprii.
În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii.
4. Investiții locale ridicate
Investițiile locale în România = 2,98% din PIB, față de 1,56% din PIB, media UE — cea mai ridicată valoare din UE.
Raportat la resursele proprii ale autorităților locale din România, care reprezintă 1,51% din PIB, investițiile sunt aproape duble.
Investițiile la nivel local sunt susținute masiv din programele naționale (Anghel Saligny) și din fonduri europene.
Între localitățile din România există diferențe semnificative: municipiile reședință de județ și localitățile cu activități economice generatoare de venituri se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre și mai mari.
Chiar dacă sistemele administrative diferă de la o țară la alta și pot influența indicatorii, comparațiile rămân relevante.
Impactul pachetului de reformă în administrație
Pachetul de reformă în administrație contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administrația mai eficientă și mai orientată spre cetățeni:
– crește veniturile proprii ale autorităților locale și contribuie la cofinanțarea investițiilor locale;
– reduce cheltuielile de personal în autoritățile cu un număr prea mare de angajați; banii economisiți vor fi direcționați către servicii mai bune pentru cetățeni;
– stimulează dezvoltarea economică locală;
– descentralizează competențe către autoritățile locale;
– susține performanța în administrație”.
