UPDATE 8 august: Guvernul a discutat doar într-o primă lectură, în ședința de vineri, proiectul de lege, urmând a avea loc o consultare extinsă, începând cu săptămâna viitoare, a anunțat președintele ASF, Alexandru Petrescu.
„Textul a fost pus în transparență pe site-ul Ministerului Muncii pe 10 iunie, au fost un număr de sesiuni de discuții, pe de o parte cu grupul interinstituțional care a stat la baza elaborării acestui document. Pentru acest document au contribuit BNR, Ministerul de Finanțe, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii, toate asociațiile relevante, Asociația Administratorilor de Fonduri de Pensii Private, patronate, sindicate – BNS, Cartel Alfa, persoane fizice care ne-au trimis sugestii, recomandări, pe care le-am luat în considerare și unele dintre ele se regăsesc în text. Având în vedere numărul mare de participanți – 9,3-9,4 milioane de participanți – am resimțit nevoia de a extinde consultarea publică. Voi propune să avem o continuare a discuțiilor, atât la sediul Ministerului Muncii, dar am în vedere, văzând și poziții din spectrul parlamentar, să avem și o masă rotundă alături de parlamentari”, a declarat Petrescu.
Întrebat de ce doar 25% din sumă va putea fi restituită la pensionarea participanților la Pilonul 2 și Pilonul 3, șeful ASF a spus: „În spectrul țărilor membre OCDE sau UE, ai diferite variațiuni ale acestei sume forfetare. În general media este la 25%, este un indicator de ce ne-am dus la 25%. În Italia avem 30%, în Polonia pe Pilonul 2 avem 15%, în Croația, Bulgaria avem 25%”.
„Dacă fondurile sunt gestionate în mod nejudicios, se poate ajunge să nu mai fie bani”
De asemenea, chestionat dacă pe viitor vor fi sute de mii de pensionari și nu vor fi bani, Petrescu a răspuns: „Dacă fondurile sunt gestionate în mod nejudicios, se poate ajunge și la acest punct, dar suntem aici să nu se întâmple așa ceva… Sunt mai multe motivații pentru care apare legea. Ea trebuia să apară acum 17 ani, deși termenul de elaborare era de 3 ani. Având în vedere aderarea la OCDE și conformarea la condiționalitățile OCDE, această lege devine prioritară. Chiar și fără OCDE, trebuia să gândim modul al pensiilor private. Nu poate fi diferit de ce vedem în piețele financiare mai mature”.
Petrescu: Sunt două produse: o dată pensia programată de 10 ani, prin care poți extrage suma forfetară de 25%. Și, în funcție de cât ai cumulat în acel fond, o poți programa pe sume egale timp de câte luni intră în 10 ani. Mai ai și opțiunea de pensie viageră care merge până la finalul vieții. Există un calcul actuarial în spate care indică fluctuații de inflație pe parcursul următorilor x ani, cât există perspectiva de viață și așteptarea de viață de la un an la altul. Dacă extragi cei 25%, suma lunară poate fi mai mare. Toate sumele pot fi trecute în zona de moștenire, poți desemna supraviețuitor. Sunt diferite modele de calibrări și fiecare să își primească pensia așa cum consideră mai util.
Întrebre: Legea favorizează administratorii de pensii, pentru că le dă dreptul să păstreze mai mult acești bani, să îi investească, în timp ce românii care au cotizat nu mai au acces decât la 25%, plus că există acea limitare că trebuie stabilite la nivelul pensiei minime din sectorul public. De ce ați acceptat această lege care avantajează administratorii?
Perescu: Afirmația nu este corectă, nu avantajează administratorii de pensii private. Mă întorc la cele două principii: bonitatea și solidilatea fondului și tratament echitabil pentru participanți. Nu țin mai mult banii. Ai 25% din sumă forfetar, apoi banii sunt programați să intre în contul beneficiarului pe o perioadă depinzând de modelul de pensie ales.
Întrebare: Perioada este mai îndelungată decât în prezent, de ce?
Petrescu: Există două modele: un fond de cumulare și un fond de dezinvestire. Fondul de cumulare are o anumită matrice de risc adoptată, care în general încurajează creșterea rentabilității. Fondul de dezinvestiție este gândit prin filtru cu caracter social, care să asigure integritatea și garanția plăților până la sfârșitului de produs pentru care optează beneficiarul”.
Guvernul Bolojan va modifica cuantumul plăților din Pilonul II și Pilonul III de pensii, astfel încât participanții să nu poată retrage întreaga sumă, ca în prezent, ci doar un avans de 25% din bani, apoi plăți lunare de valoarea pensiei sociale.
Participanții la Pilonul 2 și Pilonul 3 de pensii private vor plăti, la retragere, două taxe:
- CASS 10% din suma ce depășește 3.000 de lei
- 10% impozit pe profit.
Proiectul de Lege privind plata pensiilor private va fi aprobat de Executiv și apoi va merge în Parlament, pentru dezbatere și adoptare. (Vezi document la finalul articolului)
Prin propunerea legislativă, participanții vor putea primi doar un avans de 25% și apoi retrageri programate, reprezentând o pensie lunară pe o perioadă fixă, determinată. Mai există opțiunea de anuitate viageră – pensie pe întreaga durată a vieții.
„Art. 55 – Posibilitatea obținerii unui avans din pensie
(1) Membrul unui fond de plată poate primi maximum 25% din valoarea activului său personal transferat
către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății
pensiilor lunare.”
„Art. 60 – Pensia de tip retragere programată
(4) Valoarea plății lunare aferente pensiei de tip retragere programată este prevăzută în contractul de plată și este egală cu valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, cu excepția ultimei plăți lunare, care va fi o plată reziduală.
(6) Prin excepție de la alin. (4), în cazul în care valoarea activului personal utilizat pentru încheierea
contractului de plată, în corelație cu valoarea pensiei lunare menționată la alin. (4), determină o perioadă
de plată mai mare de 10 ani, pensia lunară”.
La anuitate viageră, suma va fi stabilită în urma unor calcule statistice (speranța de viață, mortalitatea etc.).
În expunerea de motive se arată următoarele:
„În absența unei legi care să stabilească organizarea și funcționarea fazei de plată a pensiilor private, potrivit
legislației în vigoare la acest moment, participantul care îndeplinește condițiile de pensionare
primește o plată unică sau plăți eșalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, la cerere.
Astfel, pentru pensiile administrate privat (pilonul II), dacă în anul 2011 s-au efectuat plăți unice
reprezentând pensie pentru limita de vârstă, în valoare de 264.422 lei, în anul 2024 acestea au ajuns la
valoarea de 454.520.694 lei. Totalul plăților în perioada 2011 – 2024 este de 1.451.845.118 lei.
Pentru pensiile facultative (pilonul III) în anul 2011 s-au efectuat plăți unice reprezentând pensie pentru
limita de vârstă, în valoare de 1.361.877 lei, în anul 2024 acestea ajungând la suma de 93.128.848 lei. Totalul
plăților în perioada 2011 – 2024 este de 495.903.751 lei.
În ceea ce privește situația plăților eșalonate, acestea au început să fie solicitate de către participanți începând
cu anul 2018, ca urmare a creșterii valorii activelor, precum și a conștientizării faptului că activul acumulat
reprezintă pensie și încasare eșalonată lunar.
În perioada 2018 – 2024, pentru pensiile administrate privat (pilonul II) s-au efectuat plăți eșalonate
reprezentând pensie, în valoare de 563.597.391 lei, iar pentru pensiile facultative (pilonul III), plățile
eșalonate s-au ridicat la valoarea de 38.719.269 lei.
În acest context, în care legiuitorul a prevăzut doar o perioadă de maximum 5 ani în care să se poată asigura
temporar faza de plată eșalonată a pensiilor private pentru participanții la sistem,
Având în vedere sumele tot mai mari acumulate în conturile individuale ale participanților și pe care aceștia
le solicită ca plată unică sau eșalonată,
Perspectiva și situația demografică în care cele mai însemnate valori eligibile la plată sunt consemnate ca
fiind așteptate începând cu anul 2030, ca urmare a îndeplinirii condițiilor de pensionare a unui număr
însemnat de participanți la fondurile de pensii private,
Elaborarea și adoptarea Legii privind plata pensiilor private reprezintă un demers esențial, necesar și
prioritar, având ca scop completarea cadrului legal aplicabil pensiilor private, prin crearea bazei de
funcționare a fazei de plată a pensiilor și a condițiilor pentru operaționalizarea sa”.
Fondurile de pensii private obligatorii Pilon 2 aveau 8.347.560 participanţi și active în valoare de 166,2 miliarde lei, la finalul lunii mai 2025, în creştere cu 19% faţă de nivelul înregistrat la aceeaşi dată din 2024, potrivit Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
Fondurile de pensii facultative Pilon 3 aveau 899.342 de participanţi și active în valoare de 6,1 miliarde de lei, la finalul lunii mai 2025, în creştere cu 21%.
Contribuţiile încasate în luna mai 2025 la Pilonul 2 au fost în valoare de 1,95 miliarde lei, în timp ce contribuţia medie a fost 430 lei. La Pilonul 3, valoarea contribuţiilor virate în luna mai a fost de 77,7 milioane lei, în timp ce contribuţia medie a fost 169 lei.
În cadrul Pilonului II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital.
Pe Pilonul III sunt active următoarele fonduri de pensii: Azt Moderato, Azt Vivace, BCR Plus, Pensia Mea Plus, Esenţial, NN Activ, NN Optim, Pensia Mea, Raiffeisen Acumulare şi Stabil.
Plățile totale făcute participanților până în prezent sunt de circa 4 miliarde de lei la Pilonul 2 de pensii și de 870 milioane lei la Pilonul 3.
Mai precis, în fiecare lună se plătesc, atât pentru Pilonul 2 de pensii, cât și pentru Pilonul 3, între 150 și 200 milioane de lei. La finalul lunii iulie, cel mai probabil a fost depășită suma de 5,1 miliarde de lei, adica 1 miliard de euro, plătită contribuabililor la pensiile private.
