Vicepremierul Dragoș Anastasiu și-a anunțat demisia, duminică, pe fondul scandalului dun ultimele două zile privind denunțarea la DNA de către partenerul său de afaceri, în februarie 2018, a fostei inspectoare ANAF Angela Burlacu, condamnată la 5 ani și 2 luni pentru că a luat mită de la el 2.000 de euro/lună, timp de 8 ani. DNA a transmis, în urmă cu o zi, că Anastasiu a fost martor denunțător.
„În România există două tipuri de șpagă: de supraviețuire și de îmbogățire”, a spus Dragoș Anastasiu, într-o conferință de presă.
Nicio instituție a statului nu l-a abordat în legătură cu acest subiect, a spus Anastasiu. Ba, mai mult, a avut certificat ORNISS.
Întrebat în conferința de presă dacă premierul Ilie i-a cerut demisia, Dragoș Anastasiu a răspuns scurt „Nu”, apoi a adăugat că a vorbit zilnic cu primul ministru, iar „ultima oară, acum două-trei ore”.
Întrebat dacă Ilie Bolojan l-a încurajat să rămână în Guvern, fostul vicepremier a răspuns: „M-a întrebat ce cred, i-am spus ce cred, decizia e a mea, punct. Și mi-a spus că respectă decizia mea”.
Precizări DNA în cazul vicepremierului Dragoș Anastasiu
Declarațiile lui Dragoș Anastasiu:
„Mi-am luat câteva zile de gândire pentru a acumula mai multe informații și pentru a da răspunsuri la cât mai multe întrebări și pentru a reflecta la cea mai bună decizie pe care trebuie să o iau.
Vreau să încep cu contextul în care ne aflăm în momentul de față. Guvernul instalat de o lună, cu un premier, Ilie Bolojan, determinat să facă reforme. A fost necesară o frână de mână trasă brusc pentru a nu degradați la penultimul nivel posibil.
Sunt multe categorii afectate. Un lucru nedorit, dar necesar pentru a evita degradarea la junk. Nu ne putem limita categoriile vulnerabile, trebuie să mergem mai departe. S-a vorbit mult de pachetul doi de măsuri fiscale. Sunt măsuri care se iau în zona de sănătate, zona de eficientizare a companiilor de stat.
Aici a apărut persoana mea în joc. Știm că asta e un loc sensibil. Dacă deranjezi e ca și cum calci pe un viespar, ne așteptam să fim o rezistență foarte mare. E momentul în care pe mine s-au pus toate reflectoarele. E și motivul pentru care au pus tot felul de atacuri. Vă aduc aminte la grupul de experți, care nici nu se formase încă.
În acest context a apărut numele meu în contextul unui dosar care era public de luni de zile. Acest dosar era în spațiul public, Nu am venit aici ca să mă victimizez, ci ca să dau câteva explicații.
Trei ani de zile compania mea a fost anchetată sub suspiciunea de evaziune fiscală. Anchetatorii au spus că verifică ultimii cinci ani. Era un munte de cutii. Le-au dus la Poliția economică. A durat trei ani ancheta.
Ne-au spus că vor să compare numărul de bilete pe care le-am dat cu datele de la Poliția de Frontieră.
Venise criza financiară. Situația companiei noastre era dezastruoasă și am încercat finalizarea anchetei de la Poliția economică. Ni s-a spus că „nu avem nimic ce să vă reproșăm”. Ni s-a spus că după trei ani de anchetă nu putem închide dosarul dumneavoastră, motiv pentru care o să solicităm începerea urmării penale și s-a trimis dosarul la Parchet.
Aveam de ales între un posibil faliment, sute de angajați cu familiile lor, 20.000 de călători care nu se mai puteau întoarce cu autocarele noastre sau să dau curs șantajului. Partenerul meu a semnat un contract pe una dintre firmele noastre și de aici încolo lucrurile sunt clare în rechizitoriu.
Au fost niște încercări de realizare a problemei, fără succes. Colaboratorii mei au refăcut toate statele de plată, pentru ca la final să constatăm că sumele plătite la stat erau mai mari decât ar fi trebuit. La un moment dat au început să fie solicitări de excursii din partea funcționarului de la ANAF, care s-au soldat cu facturi neplătite, doi ani, trei ani, patru ani. Nu am știut de aceste facturi. Acest lucru a explodat. Am aflat că de frică, pentru că acea persoană mai venise în control la noi. Această persoană a introdus acest sistem de teroare pentru a pune presiune pe reziliere de contracte, pe plata de facturi. Atunci am decis cu partenerul meu să spunem adevărul. El a semnat denunțul, eu am fost martor. Ne-am asumat asta într-o situație de mare criză. Am fost declarat șpăgar.
A fost un lucru ce a ținut de frică și supraviețuire. Compania mea a plătit 75 de milioane de lei la stat. Nu am făcut evaziune fiscală, avem toate veniturile înregistrate și salariile plătite oficial.
În anii ’90, şpaga era cu plicul sau cu geamantanul. Din anii 2000, lucrurile s-au mai sofisticat, nu se mai merge cu plicul sau cu geamantanul, se merge cu contracte de consultanţă şi cu alte variante de tipul ăsta. În perioada de timp în care au continuat aceste contracte până la un moment dat, după care, mult mai mult, facturi neplătite, pur şi simplu facturi neplătite, în toată perioada asta a fost zona de frică şi de supravieţuire.
Cu privire la calitatea mea, s-a născut o dispută care din punctul meu de vedere este una juridică, dacă am fost martor sau am fost denunţător, dacă am fost martor-denunţător. Eu vă spun ce ştiu eu, interpretări juridice nu pot şi nici nu vreau să fac, e treaba altora. Nu eu am semnat un denunţ, eu sunt, am fost martor şi aşa se vede în tot rechizitoriul şi în tot ce găsiţi despre acest dosar. Eu nu am minţit când am spus că am fost martor.
Am primit în aceste zile mii de mesaje și multe din aceste comentarii sunt corecte. Mulți antreprenori spun că asta era realitatea anilor respectivi. Și cele care critică supraviețuirea și cedarea la șantaj sunt corecte. Atmosfera în care antreprenorii și-au făcut treaba, cu păcatele și greșelile lor. Da, am făcut și eu multe greșeli. Am crescut într-un parteneriat cu statul care niciodată nu a fost corect.
Încurajez fiecare antreprenor în ce condiții s-a făcut business în România și cât de bun a fost statul ca partener. Cauza este comportamentul statului român, care s-a mai ameliorat, dar care a fost inaccceptabil ani la rând. Una este să îți faci datoria, alta este să umilești antreprenorii. Apelez acum la statul român să nu mai facă așa ceva. Evaziunea fiscală: e clar că nu mai putem funcționa așa. De ce nu digitalizăm ANAF de atâția ani? Pentru că nu vrem! Pentru că tolerăm aceleași tip de controale. Statul român are miliarde de lei datorii la firmele private. De exemplu, rambursarea plăților pe concediile medicale, rambursarea plății la companiile din energie care au făcut plafonarea și care sunt neplătite. Statul este un asupritor al companiilor din România.
Ţara asta a crescut şi a crescut cu noi. Şi a crescut într-o atmosferă complicată. Într-un parteneriat cu statul român care niciodată nu a fost corect, niciodată şi nici astăzi. Nu este corect”, a spus Anastasiu. El a arătat că ”statul este partenerul tuturor companiilor, pentru că statul, la data de 25 ale fiecărei luni, îşi ia dividendele pe care ei le iau, dacă există, la sfârşitul anului”. ”Statul este partea fiecarei companii şi datoria statului e să fie partener, nu să fie duşmanul economiei româneşti.
În acest climat, mie îmi este clar că nu mai pot să ajut. Indiferent ce aș spune, nu va conta. Am discutat cu premierul și e momentul să fac un pas în spate, în lateral și să demisionez, dar nu înainte de a face un apel – sau mai multe apeluri. Am discutat mult cu patronatele, au venit idei, au venit soluții, pentru că au simțit că se poate face reformă. Îi rog să nu se demobilizeze și să nu fie dezamăgiți. Am făcut multe greșeli și am plătit pentru ele. Îi rog pe toți cei care m-au criticat și pe cei din mediul de afaceri să găsească pe cinva mai bun. Nu stați deoparte!”.
„Plecarea mea din guvern nu înseamnă că reformele trebuie să se oprească”, a insistat Anastasiu.
DNA a transmis sâmbătă, într-un comunicat, modul în care vicepremierul Dragoș Anastasiu a dobândit calitatea de martor denunțător în februarie 2018, în calitate de reprezentant al firmei Eurolines, după ce s-ar fi prezentat împreună cu asociatul său la sediul DNA cu un denunț deja redactat pe numele unuia dintre ei.
Cei doi ar fi fost audiați în aceeași zi de procurorul de caz și ar fi primit calitatea de martori – denunțători.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu ar fi recunoscut în instanță că a dat mită timp de 8 ani fostei inspectoare ANAF Angela Burlacu, ca „formă de protecție” pentru una dintre firmele sale.
Declarația lui Dragoș Anastasiu a fost consemnată în motivarea Curții de Apel București, în dosarul de corupție al fostei inspectoare ANAF, care a fost publicată de Realitatea Plus.
