DEGERĂTURILE – un pericol care nu trebuie subestimat
Chiar dacă s-a lăsat așteptată, iarna și-a intrat în cele din urmă în drepturi. Și odată cu ea pot apărea și neplăcerile legate de vremea rece. Degerăturile sunt niște leziuni care apar rar, este drept, dar sunt foarte grave din perspectiva consecințelor posibile.
Ce sunt și în ce condiții apar
Degerăturile sunt leziuni ale pielii și/sau ale țesuturilor, provocate de expunerea prelungită la temperaturi scăzute (în principiu sub zero grade Celsius), însoțite sau nu de umezeală și vânt.
Degerăturile pot afecta orice parte a corpului, dar cele mai frecvente sunt cele de la nivelul extremităților: mâini, picioare, nas, urechi, buze.
Simptomele degerăturilor debutează cu senzație de rece și durere la nivelul ariilor afectate. Dacă expunerea la frig se prelungește, apar senzații de înțepături și arsuri, înainte ca zona degerată să devină amorțită și lipsită de sensibilitate, pe măsură ce țesutul îngheață.
Organismul reacționează la frig prin vasoconstricție (îngustarea vaselor de sânge) și încetinirea fluxului sanguin în zonele afectate. În stadiile avansate ale degerăturilor, lichidele aflate în țesuturi se transformă în ace de gheață, care la rândul lor provoacă leziuni tisulare, iar aportul redus de oxigen poate duce chiar la moartea țesuturilor (cangrenă).
Cine este expus riscului
Anumite grupuri de persoane sunt mai expuse riscului de apariție a degerăturilor:
- Practicanți ai sporturilor de iarnă (schiori, alpiniști)
- Oameni care lucrează în condiții de vreme extremă (militari, marinari, salvamontiști, constructori etc)
- Oameni fără adăpost
- Copii și bătrâni, categorii de vârstă la care termoreglarea este deficitară
- Orice persoană blocată în condiții extreme de vreme rece (furtună, viscol, ger)
- Bolnavi cronici cu afecțiuni care presupun îngustarea vaselor de sânge (diabet zaharat, sindrom Raynaud, tratament cu beta-blocante, mari fumători)
- Alcoolici sau consumatori de droguri, care pot percepe eronat temperaturile sau pot adormi afară
Complicații posibile
Dacă țesutul afectat de degerătură moare, el nu va mai fi aprovizionat cu sânge, deci nu va mai fi protejat împotriva infecțiilor.
În consecință, zonele afectate pot deveni sursă de infecții, care pot duce chiar la septicemie, iar în alte cazuri poate apărea tetanosul. Porțiunile cangrenate necesită îndepărtarea chirurgicală.
Degerăturile severe sunt adesea asociate cu hipotermia, care apare atunci când temperatura corpului scade sub 35 grade Celsius.
Prevenție și tratament
Atitudinea generală în fața unei leziuni de acest tip este, în primul rând, scoaterea victimei din mediul rece și încălzirea treptată a zonei respective, prin acoperirea cu pături sau introducerea în apă caldă, dar nu fierbinte! (35-37 de grade Celsius).
Consultați cât mai curând un medic, care vă poate sfătui să reveniți la consult și după câteva zile, întrucât există posibilitatea să apară complicații tardive.
Cele mai multe cazuri de degerături pot fi prevenite, dacă se ține cont de câteva măsuri simple.
- Evitați expunerea inutilă la frig și vânt puternic
- Purtați haine și încălțăminte călduroase, din fibre naturale (lână, bumbac, piele) și, pe cât posibil, impermeabile
- Acoperiți capul și a urechile
- Schimbați hainele ude sau umede cu unele uscate
- Adoptați un regim alimentar bogat în calorii
