Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) revizuit propune 4,5 miliarde de euro pentru transportul rutier şi autostrăzi.
PNRR a fost discutat în primă lectură în ședința de vineri a Guvernului, urmând ca săptămâna viitoare să fie adoptat, printr-un memorandum, mandatul prin care acesta va fi negociat, de ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, cu reprezentanții Comisiei Europene.
La capitolul transport rutier şi autostrăzi, PNRR În rezumatul reformelor și investițiilor din acest domeniu, autorii proiectului arată că infrastructura este subdimensionată, poluantă şi slab întreţinută, generând zone cu trafic supradimensionat, ambuteiaje şi reduceri semnificative ale vitezei optime de deplasare. Nodurile urbane au o conectivitate redusă la reţelele de transport, în special la cele transeuropene, iar intermodalitatea lipseşte, toate ducând la o congestionare a traficului, o mobilitate scăzută pentru populaţie şi sectorul economic.
O infrastructură de transport slab dezvoltată (cu multe drumuri cu benzi unice) contribuie la creşterea poluării mediului şi la un număr alarmant de incidente rutiere, iar lipsa unor sisteme adecvate de management al traficului are un impact negativ asupra timpilor de deplasare.
În acest context, PNRR vine cu o serie de reforme şi investiţii care presupun creşterea eficienţei implementării investiţiilor în infrastructura de transport, prin creşterea capacităţii administrative, a guvernanţei corporative (CNIR şi CNAIR), coroborat cu investiţii în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) şi a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potenţiale culoare navigabile) în special pe următoarele tronsoane:
- A7 – anumite secţiuni;
- A8 – anumite secţiuni;
- A1 – secţiunea Lugoj-Deva;
- A3 – anumite secţiuni şi Centura Metropolitană Cluj;
- legătura între Autostrada A1 – Timişoara – Aeroportul Timişoara;
- legătura Autostrada A8 – Leţcani Vest-Bypass Iaşi-Iaşi Dacia;
- legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială şi logistică);
- legătura între Autostrada A1-Piteşti-Mioveni Bypass;
- legătura Craiova Est-Drum Expres Piteşti-Craiova;
- legătura Hunedoara-Sântuhalm-Autostrada A1;
- legătura A10-Teiuş-Blaj (zona industrială);
- legătura Autostrada A3-Mărtineşti-Vâlcele;
- alternativa Techirghiol (Litoral Express);
- legătura Slobozia-Drajna Nouă-Autostrada A2;
- legătura Călăraşi-Drajna Nouă-Autostrada A2;
- legătura DN1-Aeroport Henri Coandă-Autostrada A3/A0;
- legătura Sfântu Gheorghe-Autostrada A13;
- legătura Râmnicu Vâlcea-Tigveni;
- alte proiecte minore care asigură accesul diferitelor zone de interes către infrastructura mare de transport şi conexiuni cu potenţiale culoare navigabile.
Altă măsură în domeniul rutier este introducerea de politici şi tehnologii ecologice şi digitale în sectorul transporturilor, vizând în principal punerea în aplicare a sistemelor inteligente de gestionare a traficului, a semnelor şi semnalelor rutiere, precum şi a altor elemente care vizează traficul inteligent pe drumurile publice; dezvoltarea unui centru de management al traficului, sisteme de informare a utilizatorilor, interoperabilitatea sistemelor de transport; staţii de reîncărcare electrice, precum şi crearea şi dezvoltarea cadrului de impozitare şi control – instalaţii de măsurare a greutăţii automate pentru zonele de frontieră, sisteme integrate de control rutier, taxare pe baza principiului “poluatorul plăteşte”.
În plus, documentul prevede asigurarea siguranţei pe drumurile naţionale prin pregătirea şi punerea în aplicare a cadrului strategic privind siguranţa rutieră, incluzând următoarele: măsuri de siguranţă pasivă – bariere şi atenuatoare de impact; iluminare pe timp de noapte – elemente de semnal şi sistem de management; pasaje denivelate şi alte soluţii tehnice de eliminare a punctelor negre şi sistem de marcare digitală şi proiect pilot pentru vehicule autonome.
Investiţiile prevăzute în sectorul rutier contribuie parţial cu 100% la tranziţia verde prin finanţarea de infrastructuri pentru combustibili alternativi. De asemenea, contribuie parţial cu 100% la tranziţia digitală prin finanţarea digitalizării transporturilor.
Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.