Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice anunţă că RATB-ul are un parc auto depăşit în proporţie de 70% şi trebuie să se transforme radical, dacă vrem servicii de înaltă prestanţă.
Singura variantă ar fi transformarea RATB-ului în societate comercială. Dar pentru o asemenea manevră trebuie îndeplinite două condiţii: existenţa unui contract de delegare de gestiune între Primăria Municipiului Bucureşti şi RATB şi evaluarea patrimoniului actual al Regiei.
Conform lui Ioan Radu, expert al AMRSP, realizarea contractului de delegare de gestiune este un obiectiv realizabil. Acest contract ar urma să reglementeze din punct de vedere juridic foarte clar obligaţiile care revin, pe de o parte, proprietarului serviciului, în speţă CGMB, pe de altă parte, operatorilor RATB; modul de colaborare dintre cele două entităţi, de acordare a subvenţiilor, de decontare a cheltuielilor şi, în general, toate obligaţiile care revin celor două părţi.
Însă evaluarea patrimoniului pare a fi o misiune imposibilă, în condiţiile în care vorbim de “legea care obligă ca bunurile aparţinând domeniului public să fie evidenţiate într-o evidenţă extracontabilă distinctă la nivelul operatorului, iar bunurile care aparţin domeniului privat al municipiului trebuie, prin valoarea lor reevaluată, să constituie capitalul social al viitoarei societăţi. Atât timp cât aceste bunuri aparţinând domeniului privat nu au fost evaluate şi evaluarea este un proces extrem de complex. Atât timp cât această evaluare nu există, din păcate, RATB nu va putea deveni societate, pentru simplul motiv că nu ar avea capital social”.
Printre măsurile care îi vizează direct pe pasageri trebuie precizat că şefii RATB iau în calcul posibilitatea ca preţul unei călătorii să crească de la 1,3 lei la 2,1 lei. “Pentru că un preţ de 1,3 lei pe călătorie nu mai este unul real. Tariful trebuie să fie unul real, trebuie să fie unul fundamentat. Iar simulările au arătat că un preţ de 2,1 lei pe călătorie ar fi un preţ mai apropiat de costurile pe care le are Regia”, a fost mesajul transmis de autorităţi.
Pe de altă parte, în ceea ce-i priveşte pe pensionari, autorităţile vor să implementeze un sistem preluat din afară.
“Noi am propus, pe modelul capitalelor din toate ţările europene, ca fiecare pensionar să-şi cumpere un card, cartonul propriu-zis — costă aproximativ 4,2 lei — pe care să-l folosească cât rezistă cardul, dar în momentul în care l-a achiziţionat de la o tonetă RATB, el este automat luat în baza de date că şi-a cumpărat acest card şi în fiecare lună se poate duce să-şi încarce gratuit cardul la orice tonetă de pe teritoriul municipiului”, a anunţat Ioan Radu.
