În perioada 16 şi 22 septembri este Săptămâna europeană a mobilităţii, o iniţiativă a Comisiei Europene prin care, în fiecare an, se încearcă găsirea de soluţii inovatoare la problemele actuale de mobilitate urbană.
Tema din acest an, „Better connections”, evidenţiază şi încurajează sinergiile între oameni şi locuri care îşi oferă experienţa, creativitatea şi dăruirea, pentru a creşte gradul de conştientizare cu privire la mobilitatea durabilă şi pentru a promova schimbarea comportamentului în favoarea mobilităţii active. Cei cinci piloni ai temei sunt: oameni, locuri, pachete, planificare/politici, precizează site-ul https://mobilityweek.eu/.
Ghidul tematic, elaborat cu ocazia săptămânii mobilităţii în 2022, arată că, deoarece transportul este al doilea cel mai poluant sector din Europa şi emisiile din transportul intern din UE a crescut cu 0,8% între 2018-2019, trebuie depuse eforturi semnificative pentru a ajunge la ţinta zero emisii cu efect de seră până în 2050, aşa cum este subliniat în Pactul verde european.
Bazându-se pe succesul Zilei internaţionale fără maşini, iniţiată în Franţa, în 1998, şi marcată anual la 22 septembrie, Săptămâna europeană a mobilităţii a fost lansată la 19 aprilie 2002, la Bruxelles, fiind, în prezent, susţinută de Direcţia Generală Mobilitate şi Transport a Comisiei Europene. Comisarul european pentru Mediu din acea perioadă, Margot Wallström, a precizat că scopul dedicării unei săptămâni acestui eveniment este de a contribui la conştientizarea nevoii de a schimba tiparele noastre privind mobilitatea şi de a combate efectele schimbărilor climatice, notează site-ul http://ec.europa.eu/.
Evenimentele desfăşurate în săptămâna 16-22 septembrie au scopul de a-i determina pe cetăţeni să încerce şi alte mijloace de transport şi să încurajeze promovarea dezvoltării unui transport urban durabil, se mai arată în iniţiativa CE din aprilie 2002. De asemenea, aceste evenimente ar trebui să permită administraţiilor oraşelor şi domeniilor de afaceri să testeze iniţiative de transport noi, cum ar fi ariile pietonale, vehiculele electrice, reţele de transport pentru biciclete şi autobuze pentru navetă, se mai arată în iniţiativa Comisiei.
Din 2002, de când a fost lansată campania, impactul a fost major, atât în Europa, cât şi în lume, foarte multe oraşe alăturându-se campaniei şi fiind implementate numeroase măsuri permanente – în special cu privire la infrastructura pentru ciclism, plimbări, de reducere a traficului etc..
O serie de studii arată că persoanele care se deplasează prin modalităţi active de transport, cum ar fi plimbatul sau ciclismul, nu numai că sunt mai productive la muncă, dar îşi iau şi mai puţine zile de concediu medical şi se îmbolnăvesc mai puţin, mai notează sursa menţionată mai sus. Prin promovarea transportului durabil are de câştigat şi sectorul privat, existând rapoarte care arată o creştere a comerţului cu peste 40% în acele zone în care ciclismul a devenit o regulă. În Danemarca, de exemplu, clienţii care călătoresc în oraşe folosind bicicleta cheltuiesc două milioane de dolari pe an, mai mult decât cei care se deplasează cu autoturismul privat.
Din punct de vedere al politicilor publice, măsuri precum investiţiile în infrastructură cu scopul de a promova deplasarea activă, încurajarea folosirii transportului public, precum şi susţinerea deplasării la locul de muncă cu bicicleta pot salva bani publici şi pot creşte comerţul local.
