În perioada 12-18 mai se derulează cea de a 8-a ediție a Săptămânii Globale ONU a Siguranței Rutiere, campanie susținută și de Industrie Mică Prahova.
Evenimentul este sprijinit la nivel internațional de numeroase întreprinderi și organizații non-guvernamentale implicate în acest domeniu. În mediul online, mesajele campaniei sunt transmise folosind hashtagurile #StreetsforLife, #MakingWalkingSafe sau #MakeCyclingSafe.
Mesajele-cheie ale campaniei sunt concentrate pe măsurile de siguranță necesare pentru pietoni și bicicliști.
La nivel mondial, peste 80% dintre șosele nu se ridică la standardele de siguranță necesare acestor categorii vulnerabile și numai 2% sunt dotate cu piste pentru biciclete, ceea ce îi expune pe acești utilizatori riscului accidentelor. „Când mersul pe jos și cu bicicleta sunt sigure, aceste moduri de transport pot contribui la sănătatea oamenilor, la construirea de orașe durabile și societăți echitabile. Mersul pe jos și cu bicicleta reprezintă o parte integrantă a sistemelor de transport multimodal susținute în cadrul Planului global pentru Deceniul de acțiune pentru siguranța rutieră 2020-2030”, potrivit unui comunicat transmis redacției. Cea de-a 8-a ediție a Săptămânii Globale a Siguranței Rutiere a ONU oferă o bună oportunitate de a stimula acțiunile la nivel național și local pentru a face ca aceste modalități de transport să poată fi derulate în siguranță.
Pietonii și bicicliștii reprezintă mai mult de un sfert din totalul deceselor rutiere înregistrate la nivel global. Trebuie implementate măsuri ample de siguranță rutieră bazate pe dovezi pentru a face mersul pe jos și deplasarea pe bicicletă sigure.
Câteva dintre măsuri constă în o proiectare sigură a drumurilor, aceasta însemnând crearea de piste dedicate pietonilor și bicicletelor, trotuare, treceri de pietoni și asigurarea iluminatului carosabilului. În același timp, este nevoie de vehicule sigure care presupun sisteme de frânare de urgență, control electronic al stabilității, sisteme tehnologice de detectare a pietonilor și bicicliștilor și părți frontale ale vehiculelor cu protecție împotriva accidentelor.
Alte măsuri de siguranță rutieră necesare sunt vitezele sigure: limite de viteză stabilite la maximum 30 km/h (20 mph) în orașe și aplicarea strictă a acestor limite, dar și comportamente sigure: în calitate de șoferi, evitarea vitezei, a conducerii sub influența alcoolului sau a drogurilor și a distragerii atenției la volan. Totodată, sunt necesare și legi cuprinzătoare precum și aplicarea legislației în ceea ce privește aceste comportamente, dar și un sistem de îngrijire de urgență în timp util, care salvează vieți.
Iulia-Mihaela Matreș, director general adjunct al Industrie Mică Prahova: „Susținem principiile în jurul cărora a fost creată această campanie, încă de la proclamarea Deceniului de acțiune pentru siguranța rutieră 2021-2030, al cărui obiectiv ambițios este de a preveni cel puțin 50% din decesele și accidentele din traficul rutier până în 2030. Planul corelat cu acest deceniu de acțiune este aliniat cu Declarația de la Stockholm, document care subliniază importanța unei abordări holistice a siguranței rutiere și solicită îmbunătățiri continue în proiectarea drumurilor și a vehiculelor, dar și cu Declarația de la Marrakech, adoptată recent, care solicită guvernelor să acorde prioritate siguranței rutiere, să asigure finanțare susținută și să accelereze acțiunile pentru a reduce la jumătate decesele rutiere până în 2030”.
Industrie Mică Prahova este activă de 35 de ani pe piața marcajelor și indicatoarelor rutiere din România. Interesul constant pentru îmbunătăţirea siguranţei rutiere în România a fost demonstrat prin semnarea Cartei Europene a Siguranţei Rutiere şi lansarea primului blog de companie în domeniul siguranţei rutiere din România, Drumul în siguranţă, în urmă cu peste zece ani, dar și prin numeroase campanii create cu scopul diminuării numărului accidentelor rutiere.pietoni
Un comentariu
cel mai sigur este separarea pietonilor si a biciclistilor de traficul rutier. degeaba faci treceri de pietoni, amplasezi denivelari, cand conflictul rutier trebuie in primul rand diminuat sau eliminat. de ex. sunt in bucuresti foate multe statii de metrou care au pasaje proprii. prin acestea pot circula si traversa pietonii in conditii sigure, fara intersectarea cu partea carosabila. in aceste locatii sigur trecerile de petoni trebuie desfintate. acolo unde nu exista retea de metrou, se pot construi pasaje la nivel peste carosabil cu trepte si rampe, evitand intersectarea pietonilor cu traficul rutier, mai ales unde traficul rutier este mereu crescut. descurajarea utilizarii mijloacelor individuale de deplasare motorizata implica intensificarea retelei urbane de transport im comun, banda separata pentru acestea, banda separata pentru biciclete. dar nu cum sunt cele de acum din lateralele care sunt amplasate langa Dambovita si pe care nu circula aproape deloc biciclisti, dar au afectat traficul si aglomerarea rutiera in mod nejustificat. dar cel mai mult afecteaza lucrarile in carosabil, care dureaza jenant de mult, starea precara a carosabilului, marcajele aproape sterse sau chiar inexistente, lipsa parcarilor amenajate corespunzator ( la marginea soselelor si a bulevardelor nu poti zice ca ai amenajat parcare-dar percepi tarife), construirea de artere rutiere la nivel superior (am transmis o astfel de propunere pentru Bd. Iuliu Maniu de la Cotroceni si pana la intrarea pe A1, pe care sa circule autovehicule sub 3,5 tone, fara biciclete si mopede, pe cate doua benzi de circulatie pe sens, cu rampe de urcare si coborare in dreptul marilor intersectii – Valea Cascadelor, Moinesti, Lujerului, propunere care poate fi aplicata si la alte intrari in Bucuresti), construirea de pasaje rutiere peste arterele feroviare importante (aici este cazul zonei foarte aglomerate dintre Calea Grivitei si Bd. Bucurestii Noi, care deservesc si Bd. ion Mihalache si respectiv Soseaua Chitilei, zona in care se impune un pasaj rutier peste caile ferate , avand in vedere traficul rutier crescut si capacitatea redusa din pasajul subteran actual.