Imediat ce plenul Parlamentului a votat legea prin care îi salvează de conflictul de interese pe cei 32 de deputați și senatori care și-au angajat rudele la birourile parlamentare, Agenția Națională de Integritate (ANI) transmite, într-un comunicat, că “definiția conflictului de interese în Legea 161/2003 e suficient de clară și necondiționată de adoptarea altor reglementări”.
“Regimul juridic al conflictului de interese administrativ, pentru toate categoriile de persoane care ocupă funcții/ demnități publice este cel reglementat de dispozițiile Legii nr. 161/2003, coroborat din punct de vedere procedural cu dispozițiile Legii nr. 176/2010. Din aceste considerente, opinăm că definiția conflictului de interese cuprinsă în art. 70 din Legea nr. 161/2003 este suficient de clară, precisă și necondiționată de adoptarea altor reglementări, subsecvente, pentru diferite categorii de demnități și funcții publice”, se precizează în comunicat.
Astfel, ANI insistă că propunerea legislativă privind interpretarea articolului 38 alin. 11 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, adoptată miercuri de Parlament, este în totală contradicție cu dispozițiile articolelor 70 și 71 din Legea nr. 161/2003 și ale articolului 301 din Codul penal, prevederi care reglementează conflictul de interese în materie administrativă și penală.
“Prin propunerea legislativă adoptată astăzi se creează premisa conform căreia interdicția de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare operează doar de la data introducerii acestui articol, respectiv anul 2013 (Legea nr. 219), cu toate că anterior acestui moment exista o dispoziție expresă care să interzică parlamentarilor să-și angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare și anume art. 70 din Legea nr. 161/2003. Prin urmare, nici anterior adoptării Legii nr. 219/2013 parlamentarii nu puteau dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare întrucât aveau obligația de a respecta regimul juridic al conflictelor de interese, în speța dispozițiile art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003 și ale art. 301 din Codul penal”, explică reprezentanții ANI.
29 de dosare în instanță
ANI menționează că pe rolul instanțelor se află în prezent, în diferite faze procesuale, 29 de cauze în care agenția a constatat încălcarea de către parlamentari a prevederilor legale referitoare la conflictul de interese ca urmare a angajării rudelor la cabinetele parlamentare.
De asemenea, în perioada 2011 – 2015, ANI a constatat în cazul deputaților și senatorilor 56 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă și 26 de cazuri de conflicte de interese de natură penală.
“În ceea ce privește conflictele de interese de natură administrativă, ANI a câștigat definitiv și irevocabil în 22 de cazuri și doar într-un singur caz instanța a anulat raportul de evaluare emis de Agenție, restul dosarelor fiind pe rol. Referitor la conflictele de interese de natură penală, în 18 cazuri instanța a emis sentințe de condamnare la închisoare cu suspendarea pedepsei, în 3 cazuri amendă administrativă, iar în cinci cazuri dosarele se află pe rolul organelor de cercetare penală”, precizează comunicatul.