Legea privind Codul administrativ, care prevede acordarea de pensii speciale pentru aleșii locali – primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii Județene – este neconstituţională, a decis marţi Curtea Constituţională a României.
Decizia a fost amânată de două ori: în septembrie și în octombrie.
Legea a fost atacată, pe de o parte, de președintele Klaus Iohannis, în 31 iulie, iar pe de alta, de PNL, USR și PMP.
Codul administrativ a fost adoptat în 9 iulie de Camera Deputaților – for decizional –, cu 175 de voturi “pentru”, 33 “împotrivă” şi 15 abţineri.
La încheierea primei sesiuni parlamentare, majoritatea PSD+ALDE a convocat o sesiune extraordinară, între 1 – 19 iulie, timp în care a adoptat, pe repede înainte, mai multe legi.
Codul Administrativ, adoptat cu pensii speciale și mână liberă pentru baronii locali
Președintele Iohannis a scris în sesizare, printre altele, că nu există un raport de subordonare ierarhică între miniştri şi prim-ministru. De asemenea, șeful statului arăta în sesizare că legea încalcă Constituția şi prin prevederea privind asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând acestora nu ating ponderea, întrucât nu se mai are în vedere criteriul constituţional al “ponderii semnificative”.
Legea privind Codul administrativ a fost contestată la CCR și de către PNL, USR și PMP, care spun că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. De asemenea, ei spun că legea va permite numiri politice în cele mai importante poziţii ocupate în prezent de înalţi funcţionari publici, ceea ce încalcă obligaţiile de profesionalizare a administraţiei publice pe care România şi le-a asumat înainte de aderarea la Uniunea Europeană.