La patru zile după ratarea autorităților din România de a obține libera circulație prin aderarea la spațiul Schengen, liderul PSD, Marcel Ciolacu, arată cu degetul spre președintele Klaus Iohannis, arătând că „n-a cerut mandat Parlamentului”
Declarațiile lui Marcel Ciolacu, luni, la Parlament:
„Alți președinți sau prim-miniștri cer mandat Parlamentului național. Domnul președinte Klaus Iohannis n-a cerut.
Părerea mea e că trebuie, în continuare, în interiorul familiilor europene, și-un demers și-o discuție cu fiecare stat în parte, respectiv, plecat dacă va fi o abordare separată a României de Bulgaria. Era normal ca Bulgaria să-și asume un drept să nu voteze splitarea, ținând cont că deja Olanda anunțase că nu votează. În toată desfășurarea lucrurilor, ceva care nu a funcționat.
Cred că au fost niște scăpări și de la reprezentanță … a fost o abordare greșită, din punctul meu de vedere, fără votul Austriei. Chiar numai cu votul Olandei. Noi ne-am bucurat că Parlamentul olandez a spus că susține România și nu susține Bulgaria, dar a fost, se pare, o capcană.
E o frustrare pentru că domnul ministru de Interne austriac mi se pare că are alegeri în luna ianuarie și-a pus mai presus interesul personal al dânsului, electoral, dar va vedea, că au mai fost și partide din România care au pus interesul personal mai sus decât un interes european și național, de obicei au pierdut alegerile.
Am o invitație joi, la întâlnirea cu primii miniștri și comisarii social-democrați, întotdeauna se face această întâlnire înainte de întâlnirea Consiliului European. În schimb, am o singură problemă: Nu este pe ordinea de zi a Consiliului European problema aderării sau a unui consiliu extraordinar JAI. Mai ales dacă facem un consiliu extraordinar JAI și noi nu am terminat de lămurit problema cu Austria … dacă vreți să creem o nouă dezamăgire și o nouă frustrare românilor.
Fiecare dintre noi reacționează … unii își mută conturile, unii nu mai merg în Austria, la schi, e normală … Este o umilință arătată nu numai clasei politice. Vreau să facd o distincție foarte clară între români și austrieci și decidenții din austria din acest moment și din România. Ați văzut reacțiile românilor care trăiesc în Austria, de frustrare, și a austriecilor, de susținere a românilor. A fost un element pur de interes personal, de aceea este această supărare.
Chiar dacă Austria ar fi votat cu noi, tot ar fi existat votul Olandei, și-atunci ar fi trebuit făcută ruperea de către Bulgaria.
Victoriile au mai mulți părinți și înfrângerile sunt orfane.
În aceste companii austriece de pe teritoriul României sunt lucrători români. Eu, când am vorbit despre sancțiuni către Austria, nu către austrieci, dacă tu ai folosit un drept de veto nejustificat, atunci nu te aștepta, de exemplu când Austria solicită șefia OSCE-ului, ca România să nu folosească același drept de veto. Dar până se ajunge la această paralelă, totuși există demersuri diplomatice de a închide aceste lucruri
Întrebare: A cerut ministrul de Interne separarea de Bulgaria?
S-a cerut, dar nu putea să se facă mai mult, pentru că Bulgaria avea drept de veto asupra ordinii de zi. Singurul lucru pe care putea să-l facă era ca dacă ies România și Bulgaria de pe ordinea de zi, să ceară același lucru și pentru Croația”.