Însă DNA anchetează fapte de corupție, nicidecum legalitatea sau oportunitateacelor două hotărâri de Guvern din afacerea Belina!
Guvernul va ataca la Curtea Constituțională a României (CCR) anchetarea de către Direcția Națională Anticorupție (DNA) a Dosarului Belina, iar ministrul Justiției, Tudorel Toader, care se disculpă cu nu a fost ideea lui, a anunțat joi dimineață că va invoca “oportunitatea”, așa cum a făcut în cazul OUG 13.
“Inițiativa redactării și sesizării CCR a pornit din Guvern și nu de la ministrul Justiției”, s-a disculpat în fața jurnaliștilor Tudorel Toader, la intrarea în sediul Ministerului Justiției.
El a anunțat însă că “dacă se pune problema unei sesizări în numele Guvernului, fiţi de acord că Ministerul Justiţiei e abilitat să redacteze o astfel de sesizare, ceea ce vom face începând de astăzi şi zilele următoare”.
Ministrul a precizat că este de competenţa Guvernului când anume această sesizare va fi trimisă către Curtea Constituţională, dar a anunţat că, probabil, draftul sesizării va fi gata până luni:
Iată pe ce se va baza sesizarea: “Dacă la nivel de ordonanță sau lege procurorul nu poate ancheta circumstanțele – așa cum a decis CCR în februarie 2017 (în cazul OUG 13, n.r.) -, în cazul hotărârilor de guvern și a ordinelor de ministru procurorul poate? Asta este întrebarea la care CCR va fi chemată să răspundă!”, a declarat Tudorel Toader.
Ministrul susține că “în comunicatul DNA se spune că decizia CCR din februarie din OUG 13 este aplicabilă numai ordonanțelor și legilor, nu și hotărârilor de guvern, iar principiul este absolut incorect”.
Reclamat de Kovesi la CSM
Pe decizia CCR se bazează și sesizarea CSM de acum două zile a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, care l-a reclamat pentru “imixtiune” pe ministrul Justiției, în urmă cu două zile.
Kovesi acuză că declarația lui Toader, potrivit căreia nu procurorul, ci judecătorul de contencios administrativ poate cerceta o hotărâre de guvern, “afectează independența întregului sistem judiciar și manipularea opiniei publice”.
Procurorul-șef al DNA cere CSM să analizeze dacă aceste afirmații sunt de natură să afecteze independența sistemului judiciar.
“În ceea ce privește decizia Curții Constituționale a României nr. 68 din 27 februarie 2017, precizăm că aceasta este aplicabilă unor acte normative de nivelul legilor și ordonanțelor de urgență și nu actelor administrative emise prin hotărâri de guvern”, scrie procurorul-șef al DNA în sesizarea CSM.
Condamnările pronunțate de ÎCCJ într-un caz similar, ignorate
Iată întreaga declarație a lui Tudorel Toader:
“Oportunitatea devine decidentului – Guvernul, care însă trebuie să respecte limitele legii, limitele constituționale. Și atunci, în adoptarea actelor normative sunt 3 paliere: superior – ordonanțele și legile, al doilea – hotărârile de guvern, și palierul al 3-lea – o Ordinele de ministru.
Dacă la nivel de ordonanță sau lege procurorul nu poate ancheta circumstanțele, la palierele 2 și 3, procurorul poate? Asta este întrebarea la care CCR va fi chemată să răspundă.
Cele de sus trebuie să respecte – pentru că sunt și ordonanțe legi – Constituția, iar cele din palierul 2 și 3 trebuie să respecte legea, deci în contenciosul administrativ trebuie verificate.
Deci Curtea va fi solicitată să răspundă la întrebarea: La nivelul hotărârilor de Guvern DNA poate ancheta oportunitatea?
Eu, ca ministru al Justiției, nu am reolul de a comenta comunicatele altcuiva (ale DNA – n.r). Dar răspunsul se deduce din precedentul: noi ne adresăm CCR și nu ÎCCJ, pentru că CCR verifică dacă se respectă legea fundamentală.
ÎCCJ pronunță decizii pe speță, care însă au rolul de a asigura interpretarea, se referă la conținutul normei”.
Dar precedentul a fost creat: Chiuariu și Zsolt Nagy au fost condamnați pentru aceleași fapte!
Amintim că ÎCCJ i-a condamnat în februarie 2014 pe foștii miniștri Tudor Chiuariu și Zsolt Nagy la închisoare cu suspendare – primul, la 3 ani și 6 luni, iar al doilea, la 4 ani.
La acea vreme, Livia Stanciu, în prezent judecător la CCR, era președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), iar Tudorel Toader – judecător la CCR, care a decis că .
Fostul ministru al Comunicațiilor, Zsolt Nagy, a inițiat un proiect de Hotărâre de Guvern privind trecerea unui teren situat pe Calea Victoriei din București din proprietatea publică în cea privată a statului și apoi trecerea acestui teren la o companie unde acționar era și Poșta Română.
El este este cel care a întocmit HG 377/2007 fără ca nimeni din Ministerul Comunicațiilor să fi fost informat, actul normativ fiind trimis înapoi la Ministerul Justiției. Aici, Direcția de Avizare Legislativă a dat un aviz negativ proiectului, însă ministrul de atunci al Justiției, Tudor Chiuariu, a dat dispoziție ca HG să primească aviz pozitiv, cu încălcarea dispozițiilor legale, a arătat procurorul de şedinţă.
În context, vă invităm să citiți și: