Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a atacat joi la Curtea constituțională, înainte de promulgare, Legea votată luni în Senat – for decizional – pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
“Din totalul de 111 judecători în funcţie (la toate secțiile ÎCCJ – n.r.), au fost prezenţi 74 de judecători. În urma dezbaterilor, deliberând, Secţiile Unite au hotărât să fie sesizată Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”, se arată în hotărârea Curţii Supreme.
Criticile de neconstituţionalitate privesc mai multe dispoziţii, între care şi cele din art I pct. 57 art 42 `1 alin (2): „Textul încalcă dispoziţiile art.1 alin. (5) art. 41 alin. (1), precum şi ale art. 125 din Constituţia Românuei, în sensul că noţiunea de „inapt”, care nu este definită în contextul unei evaluări specifice activităţii desfăşurate de judecător sau procuror, ci însăşi exercitarea dreptului la muncă, în sens larg, corespunzător pregătirii profesionale ale acestuia”, mai precizează judecătorii Înaltei Curţi.
Alte dispoziţii menţionate sunt din art. I pct 152 cu referire la art. 96 alin. (3) şi alin. (8) teza I: „Aceste prevederi sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituţie referitoare la obligaţia respectării Constituţiei şi a legilor, prin conţinutul lor neclar şi confuz, încălcând principiul legalităţii, care este fundamentul pentru buna funcţionare a statului de drept. (..) Se încalcă totodată dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţia României privind previzibilitatea şi claritatea legii în ceea ce priveşte prevederile alineatului (8) al art. 96 teza I, potrivit căruia «Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului, dacă în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare prevăzut la alin. (7) şi al propriei evaluări, apreciază că eroarea a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă». Considerăm că se introduce un criteriu extrinsec şi de dublu standard de apreciere din partea unei instituţii exterioare puterii judecătoreşti, cum este Ministerul Finanţelor Publice, care prin această evaluare proprie aduce atingere independenţei sistemului judiciar prin faptul că se adaugă evaluării făcute de Inspecţia Judiciară, singurul organ cu atribuţii de verificare independentă asupra răspunderii magistraţilor, ce are caracter consultativ”.
