“NATO nu este o ameninţare pentru Rusia”!
Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, în discursul susținut la Adunarea Parlamentară a NATO care se desfășoară la București, că “România va continua să fie un aliat responsabil și un partener de dialog de încredere, așa cum a demonstrat și până acum”, dar prezența înaintată de pe Flancul estic al NATO trebuie întărită.
“Prezența înaintată de pe Flancul estic trebuie întărită, mai ales în sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile. De asemenea, diferențele actuale dintre măsurile luate pentru nordul Flancului și cele din sudul său trebuie să dispară, conturând o unică prezență înaintată, robustă, persistentă și predictibilă”, a spus șeful statului.
„(…) parteneriatele dintre noi, membrii Alianţei, trebuie să fie mai tari ca oricând. Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaţilor estici, în cadrul prezenţei înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarităţii şi unităţii aliate. Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare şi descurajare a Alianţei, la sporirea eficacităţii şi coerenţei acesteia. Prezenţa înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră, pe toate dimensiunile”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.
Președintele Klaus Iohannis a insistat că este necesar ca Alianța Nord-Atlantică să fie întărită “mai mult ca oricând”: “Astăzi, mai mult ca oricând, este necesar ca Alianța să fie întărită în continuare. România, ca aliat responsabil, va face tot ce-i stă în putință în acest scop”.
“NATO nu este o alianță puternică doar prin măsurile de apărare colectivă, ci prin valorile sale. Dacă aceste valori sunt bine apărate, aceasta este cea mai valoroasă contribuție la securitatea noastră”, a mai spus Iohannis.
Pe de altă parte, șeful statului a spus că “NATO nu este o ameninţare pentru Rusia”, iar în relaţia cu Rusia este nevoie de o strategie care să includă dialogul, „dar de pe o poziţie puternică de apărare şi descurajare”.
„Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea şi nu este o ameninţare pentru Rusia, aşa cum a arătat Alianţa şi la Varşovia. Însă, în relaţia cu Rusia, este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare şi coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziţie puternică de apărare şi descurajare”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.
Iohannis a afirmat că este necesară consolidarea vastei reţele de parteneriate ale Alianţei cu toate statele care văd în NATO un partener de cooperare.
Întărirea parteneriatului NATO cu UE, o prioritate
Preşedintele a adăugat că întărirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeană este o prioritate.
„Am mai spus-o şi o repet: chiar dacă Uniunea va face paşi relevanţi în dezvoltarea dimensiunii apărării – la care România doreşte să participe încă de la început, aceşti paşi trebuie făcuţi în strictă complementaritate cu Alianţa. Nu se pune, în viziunea noastră, problema unei alegeri între Uniunea Europeană şi NATO – acestea sunt opţiuni complementare, şi nu alternative, dacă dorim să avem o securitate pe termen lung”, a explicat Klaus Iohannis.
Preşedintele a mai declarat că „Romania va continua să fie un aliat responsabil şi un partener de dialog de încredere aşa cum a demonstrat şi până acum”.
Iohannnis a amintit că România a devenit un contributor „relevant” la asigurarea securităţii în plan regional, în spaţiul euroatlantic şi la nivel internaţional, precizând acordarea a 2% din PIB pentru apărare începând cu acest an, „pentru cel puţin 10 ani”.
„Din acest procentaj, fondurile destinate achiziţiilor majore de echipamente militare în 2017 ajung la aproape 40% (…) Toate aceste contribuţii sunt o investiţie în propria noastră securitate şi dovedesc angajamentul nostru ferm pentru asigurarea păcii durabile la nivel internaţional. Summitul NATO de anul viitor va fi o nouă etapă importantă pentru consolidarea măsurilor Alianţei pentru întărirea securităţii în Europa”, a spus Iohannis.
“Este din nou momentul întăririi parteneriatelor”
Preşedintele a mai afirmat că “este din nou momentul întăririi parteneriatelor”: în primul rând, parteneriatul transatlantic, apoi parteneriatele dintre noi, membrii Alianţei, prin continuarea eforturilor de întărire a apărării colective şi a rezilienţei interne în faţa diversităţii de ameninţări cu care Alianţa se confruntă.
Iohannis a spus că NATO este într-un amplu proces de adaptare, ca urmare a a agresiunii împotriva Ucrainei şi a preocupărilor majore de securitate generate.
„Ca urmare a agresiunii împotriva Ucrainei, în 2014 şi a preocupărilor majore de securitate pe care le-a generat , Alianţa a demarat un amplu proces de adaptare (…) Parlamentelor naţionale le revine respectarea de către statele membre a angajamentelor asumate, inclusiv în alocare resurselor necesare apărării”, a spus Klaus Iohannis.
La sesiunea plenară a celei de-a 63-a reuniuni a Adunării Parlamentare a NATO participă 266 de membri cu drepturi depline ai legislativelor din cele 29 de ţări membre, delegaţi din cele 12 ţări asociate, din ţările cu statut de membri asociaţi mediteraneeni şi observatori parlamentari.
În cadrul aceluiaşi eveniment vor susţine discursuri şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.
Potrivit programului oficial, în cadrul sesiunii va avea loc prezentarea şi votul privind proiectul de buget pentru 2018 , alegerea ofiţerilor Adunării, dezbatere şi vot asupra rezoluţiilor Comisiilor şi vot privind proiectul de modificare a Regulamentului de procedură al Adunări.
