Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat miercuri, la prezentarea bilanțului activității din anul 2018, că acesta a fost anul în care s-au exercitat presiuni mari asupra sistemului de justiție, în principal asupra parchetelor, și cel în care CCR a aşezat într-o nouă paradigmă relaţia procurori – ministrul Justiţiei.
Procurorii au avut în lucru 1.753.540 dosare, din care au fost soluţionate 543.971 dosare (cu peste 10.000 mai mult decât în 2017).
Au fost emise 46.441 soluţii de trimitere în judecată (cu 510 mai multe decât în 2017) privind 58.979 inculpaţi (din care 242 persoane juridice). Totodată, au fost dispuse măsuri asigurătorii de 2,2 miliarde lei.
Mai mulți corupți trimiși în judecată
Augustin Lazăr a precizat că se constată o creştere a numărului de inculpaţi trimişi în judecată pentru infracţiuni de corupţie – dare de mită (de la 158 în 2017 la 212 în 2018 – creştere de 34,2%), trafic de influenţă (de la 80 în 2017 la 87 în 2018 – creştere de 8,7%) şi cumpărare de influenţă (de la 96 în 2017 la 121 în 2018, reprezentând o creştere de 26%).
Similar anului 2017, se evidenţiază mărirea numărului de inculpaţi trimişi în judecată pentru infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice, respectiv 8,2%, de la 20.380 în 2017 la 22.047 în 2018 (din care conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe de la 10.436 în 2017 la 11.601 în 2018, adică o creştere cu 11,2%).
Totodată, șeful Ministerului Public a arătat că în 2018 “au continuat în avalanşă demersurile de modificare şi remodificare a legilor justiţiei, a Codului penal, a Codului de procedură penală şi altor acte normative cu impact asupra sistemului judiciar”.
“A fost anul în care factorul politic a insistat şi a reuşit revocarea procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Apoi, contrar avizului negativ al CSM, a iniţiat revocarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Curtea Constituţională a emis o hotărâre prin care a aşezat într-o nouă paradigmă relaţia procurorilor cu ministrul Justiţiei, stabilind o procedură sui-generis de revocare a procurorilor de rang înalt şi făcând din propunerea de revocare a ministrului Justiţiei un adevărat act administrativ imperativ pentru Preşedintele României”, a amintit Lazăr.
Șeful Ministerului Public a arătat că a dat semnale transmise public în mod direct ori prin alte mijloace adecvate, în care şi-a exprimat preocuparea faţă de unele modificări ori iniţiative legislative, faţă de modalitatea de promovare şi adoptare a acestora, “în sensul evidenţierii lipsei de transparenţă, a opacităţii la dialog şi la respectarea opiniei motivate a unui întreg corp profesional al magistraţilor din România”.
“Prin ignorarea propunerilor şi observaţiilor venite din partea reprezentanţilor Ministerului Public, au fost adoptate amendamente legislative importante vizând cariera procurorilor care au necesitat eforturi de interpretare şi aplicare pentru gestionarea carierei profesionale (spre exemplu, delegarea procurorilor, numirea în funcţii de conducere, promovarea etc.). Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i s-au limitat competenţele în materia resurselor umane şi i-a fost anulată calitatea de titular al acţiunii disciplinare în raport cu abaterile disciplinare comise de procurori. În contrapondere, este răspunzător pentru starea disciplinară din sistem”, a acuzat procurorul general.
“Comisia de la Veneţia a subliniat că modificările aduse legilor justiţiei subminează independenţa procurorilor şi încrederea publică în justiţie. S-a relevat, deopotrivă, necesitatea reevaluării procesului de numire şi revocare a procurorilor-şefi, astfel încât să se asigure un sistem neutru şi obiectiv, prin menţinerea atribuţiilor Preşedintelui României şi ale Consiliului Superior al Magistraturii în vederea echilibrării ponderii rolului ministrului Justiţiei. De asemenea, în opinia nr. 930 cu privire la Codurile penale, adoptată în octombrie 2018, Comisia de la Veneţia a arătat că, luate separat, dar şi prin efectul lor cumulat, amendamentele vor afecta în mod serios eficacitatea sistemului judiciar de a lupta cu formele de criminalitate gravă, cum ar fi corupţia, infracţiunile de violenţă şi criminalitatea organizată. Mai mult, unele dintre amendamente sunt contrare obligaţiilor internaţionale ale României ori merg mai departe decât cerinţele rezultate din deciziile Curţii Constituţionale. Semnalele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale procurorilor-şefi privind efectele negative au fost ignorate în contextul în care dialogul era imperios necesar”, a adăugat Lazăr.
Procurorul general a precizat că, în raportul elaborat de experţii GRECO, adoptat la a 79-a reuniune plenară de la Strasbourg, publicat la 11 aprilie 2018, se relevă nevoia întăririi rolului Consiliului Superior al Magistraturii în procedura numirii procurorilor-şefi, a garantării prin lege a independenţei procurorilor şi a faptului că amendamentele care privesc răspunderea materială a magistraţilor trebuie să inducă reguli clare şi predictibile şi să nu constituie o ameninţare la independenţa acestora.
“Importanţa, coerenţa şi obiectivitatea acestor constatări a fost reţinută în ultimul raport elaborat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Regresele înregistrate au generat îngrijorări fără precedent ale partenerilor europeni şi au pus în discuţie în mod serios caracterul ireversibil al progreselor. Toate evoluţiile au determinat concluzia că recomandările adresate României în anul 2017 cu scopul ridicării Mecanismului nu mai sunt suficiente, fiind adăugate alte recomandări. Între acestea se regăsesc: suspendarea punerii în aplicare a legilor justiţiei; suspendarea imediată a procedurilor în curs de numire şi revocare a procurorilor de rang înalt; respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii; redeschiderea procesului de revizuire a Codurilor penale în acord cu recomandările formulate în cadrul mecanismului şi cu avizul Comisiei de la Veneţia”, a insistat procurorul general.
La prezentarea bilanțului activității Ministerului Public a fost prezent președintele Klaus Iohannis și președintele Instanței Supreme, Cristina Tarcea.
