La 10/22 mai 1848 s-a constituit „Comitetul revoluţionar din Ţara Românească”, alcătuit din 13 membri, reprezentanţi ai tuturor facţiunilor boiereşti liberale şi ai intelectualilor: Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Constantin Bălcescu, Alexandru G. Golescu (Negru), C.A. Rosetti, Dumitru C. Brătianu, Ion C. Brătianu, Cezar Bolliac, Ştefan Golescu, Nicolae Golescu, Alexandru Golescu (Albu), Radu Golescu, Ion Heliade Rădulescu şi Ion Câmpineanu.
Comitetul revoluţionar a ales o Comisie executivă compusă din Bălcescu, Golescu şi Ghica, dar acesta din urmă, desemnat şi ca „agent confidenţial” la Constantinopol, a fost înlocuit la plecarea la Constantinopol, cu C.A. Rosetti, searată în „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
Comitetul revoluţionar şi Comisia executivă au pregătit temeinic, în întreaga ţară dar mai ales la Bucureşti, declanşarea revoluţiei. Au fost definitivate programul şi proclamaţia.
Programul revoluţiei, alcătuit din 22 de articole, urmărea satisfacerea revendicărilor fundamentale pentru cucerirea puterii politice, prevederea cea mai înaintată fiind cuprinsă în articolul 13 – emanciparea şi împroprietărirea clăcaşilor prin despăgubire. Totodată a fost stabilită ziua de 9/21 iunie pentru declanşarea revoluţiei, precizează “Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
Ion Ghica a fost trimis la Constantinopol, acreditat pe lângă puterea suzerană, ca agent al Comitetului revoluţionar şi, mai apoi, al noului guvern revoluţionar ce avea să fie instaurat în Ţara Românească.
