Acuzațiile aduse de procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, Serviciului de Informații Externe (SIE) că nu i-a spionat corupții care și-au mutat averile în străinătate au primit imediat replica.
SIE, condus de Mihai-Răzvan Ungureanu, o critică într-un comunicat de presă pe şefa DNA că nu cunoaște ”specificul pe care îl incumbă activitatea de informaţii externe/spionajul”.
SIE afirmă că îşi desfăşoară activitatea în concordanţă cu prevederile legale şi nu monitorizează cetățenii români aflați în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securități, așa cum nu monitorizează conturile și transferurile bancare, achizițiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetățenii români în străinătate.
Potrivit comunicatului, în cursul cercetării informative, SIE obține, țintit sau colateral, și informații referitoare la intenții de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine.
“Informațiile SIE nu pot fi probe în instanță”
“Informațiile SIE nu se pot constitui în probe în instanță, întrucât sunt obținute prin surse umane cetățeni străini, cu mijloace și metode specifice, care ‘nu pot fi dezvăluite nimănui și în nicio împrejurare’. Respectând cu strictețe atât propria lege de organizare și funcționare cât și protocoalele de cooperare și competențele celorlalte structuri din Sistemul Securității Naționale, acest tip de informații sunt transmise spre completare, validare și exploatare acelor instituții ale statului cu atribuții și posibilități legale, în speță SRI, MAI, ONPCSB etc”, se arată în comunicat.
35 de note informative/semnalări/alerte în ultimul an
SIE mai informează că, în cursul anului 2015 și în primele luni ale anului 2016, a transmis către SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MApN/DGIA sau alți beneficiari 35 note informative/semnalări/alerte vizând “aspecte corelate fenomenului de corupție/infracțiunilor economice”. Totodată, în acelaşi interval de timp, SIE a transmis beneficiarilor legali 10 materiale (analize strategice/ buletine tematice/ note de informare) pe subiecte vizând riscuri la adresa securităţii economice (inclusiv aspecte privind economia subterană, perpetuarea corupţiei).
Serviciul primeşte în mod curent şi răspunde “cu promptitudine” la solicitări punctuale de verificare vizând entităţi economice, persoane fizice sau juridice cu interese de afaceri în România (credibilitate acţionari, implicare în acţiuni ilegale conexe traficului de droguri, finanţarea organizaţiilor teroriste etc.). În perioada de referinţă, SIE a răspuns la 30 astfel de solicitări, beneficiarii principali fiind, de asemenea, SRI şi MAI, se mai arată în comunicat.
SIE nu are acces la dosarele DNA
“În contextul în care SIE nu are acces la activitatea sau dosarele aflate în lucru la DNA sau la identitatea suspecţilor din aceste dosare, în intervalul temporal la care face trimitere procurorul şef DNA, SIE nu a primit nicio solicitare de verificare sau obţinere de informaţii vizând vreo persoană fizică sau juridică cercetată pentru fapte de corupţie”, răspunde SIE.
Potrivit serviciului, instituţia este angrenată în zone care nu pot fi accesate pe altă cale, în speţă atunci când informaţiile nu pot fi obţinute pe canale legale cum sunt cele generate de cooperarea poliţienească, schimbul de date între instituţii cu atribuţii de control financiar, mecanisme judiciare sau, în unele situaţii, chiar prin abonamente la baze de date publice.
SIE nu spionează pe teritoriile aliate (UE, NATO)
Totodată, în acord cu specificul şi misiunea sa, Serviciul de Informaţii Externe desfăşoară o activitate care are ca prioritate prevenţia, prin avertizarea timpurie a beneficiarilor în legătură cu intenţii ale entităţilor ostile care pot aducere atingere securităţii naţionale sau intereselor României.
În acord cu tratatele internaţionale la care România este parte, SIE nu desfăşoară activitate specifică pe spaţiile aliate (UE, NATO), ca urmare nu desfăşoară activitate specifică nici în Franţa, stat menţionat ca exemplu de procurorul şef DNA. Orice acţiune pe spaţiile aliate se desfăşoară doar în parteneriat cu structurile de informaţii locale şi strict în limita competenţelor serviciilor de informaţii, aşa cum sunt acestea prevăzute şi înţelese în Comunitatea Informativă Nord-Atlantică/UE.
“Activitatea de spionaj este ilegală raportat la statul ţintă”, mai spune SIE.
Potrivit comunicatului de presă, un serviciu de spionaj nu poate obţine, în străinătate, în mod autonom şi legal, documente clasificate, baze de date, evidenţe, date despre conturi, transferuri bancare etc.: “Accesul se poate realiza prin intermediul surselor umane, persoane recrutate şi gestionate conspirat şi legendat şi care, prin acţiunile lor, încalcă legislaţia statului de origine, săvârşind infracţiunea de spionaj/trădare. Activitatea de spionaj este o resursă foarte importantă a statului, focalizată pe obţinerea de informaţii secrete, protejate de state/entităţi, vizând ameninţări la adresa securităţii naţionale”.
