Un studiu realizat de MedLife privind răspunsul imun al organismului după vaccinarea anti-COVID-19 relevă că riscul de infectare după vaccinare este foarte mic, doar 1% dintre cei imunizați au făcut boala, la zece zile după rapel, cei care manifestă reacții după vaccinare dezvoltă un titru mai mare de anticorpi.
MedLife a finalizat prima etapă a studiului privind răspunsul imun al organismului în urma vaccinării împotriva COVID-19, prin determinarea titrului de anticorpi specifici IgG anti-Spike.
Concluziile au la bază un eșantion de 889 de persoane, cu vârste cuprinse între 20 și 70 ani, alese în mod aleatoriu din rândul personalului medical și auxiliar al companiei, din toate regiunile țării. Rezultatele sunt reprezentantive pentru segmentul de populație din România, rezidentă în mediul urban, care s-a vaccinat cu Pfizer BioNTech.
Vaccinurile Pfizer studiate sunt sigure și eficiente. 99,7% din persoanele care au participat în studiu au dezvoltat anticorpi neutralizanți cu valori mai mari de 80 AU/ml[1] la 8-15 zile de la rapel. Doar pentru 0,3% din participanții la studiu, titrul de anticorpi după rapel nu depășește această valoare.
Persoanele care au trecut anterior prin infecție cu SARS-CoV-2 pot dezvolta un titru de anticorpi de până la 14 ori mai mare după administrarea primei doze de vaccin, față de cei care nu au avut infecție COVID-19. Probabil se impune evaluarea de către Ministerului Sănătății a vaccinării acestor persoane cu o singură doză pentru a optimiza campania de vaccinare.
După rapel, valoarea titrului de anticorpi crește cu 30% în rândul persoanelor care au avut COVID-19 și de până la 6 ori în rândul celor care nu au trecut prin infecție.
Valoarea titrului de anticorpi este cu 40% mai mică în rândul persoanelor care suferă de cel puțin 2 afecțiuni cronice.
Persoanele care manifestă reacții după vaccinare dezvoltă un titru mai mare de anticorpi.
Post-vaccinare, riscul de infectare este foarte mic. Doar 1 din 10 persoane care au intrat în contact direct cu o persoană infectată a făcut boala, și au declarat, fără excepție, o formă ușoară sau medie, fără semne de pneumonie.
NOTA: Toate testele de serologice IgG anti-S au fost efectuate în acest studiu pe Liason Diasorin, iar pentru IgG anti-N s-au folosit echipamente Abbott Alinity. Rezultatele obținute prin alte metode analitice nu sunt intercomparabile
Doar 0.3% persoane nu au dezvoltat anticorpi nici după administrarea rapelului
În urma analizei datelor, specialiștii au observat că antecedentele COVID-19 aduc diferențieri în ceea ce privește titrul de anticorpi dobândiți. Astfel, persoanele care au trecut prin infecție cu SARS-CoV-2 în trecut dezvoltă un titru de anticorpi neutralizanți de până la 14 ori mai mare chiar după prima doză de vaccin, comparativ cu cei care nu au venit anterior în contact cu virsusul. În schimb, pentru două treimi din cei care nu au avut COVID-19, titrul de anticorpi depășește valoarea de 80 AU/ml abia după administrarea celei de-a doua doze de vaccin. Așadar, probabil se impune evaluarea de către Ministerului Sănătății a vaccinării persoanelor care au trecut prin boală cu o singură doză pentru a optimiza campania de vaccinare.
În ceea ce privește evoluția anticorpilor după prima și a doua doză de vaccin, s-a observat că după rapel, valoarea titrului de anticorpi crește cu 30% în rândul persoanelor care au avut COVID-19 și de 6 ori în rândul celor care nu au trecut prin infecție cu coronavirus.
Tinerii dezvoltă valori mai mari ale titrului de anticorpi post-vaccinare
În ceea ce privește diferențele între femei și bărbați, acestea se pot observa mai accentuat abia după vârsta de 50 ani, bărbații din această categorie prezentând niveluri cu aproape 40% mai mici ale titrului de anticorpi post-vaccinare decât femeile de aceeași vârstă.
De asemenea, valori mai mici ale anticorpilor au fost înregistrate și în rândul personelor care au grupa sanguină 0I, indiferent de RH.
Persoanele cu comorbidități, în special cele cu obezitate și afecțiuni oncologice, dezvoltă valori mai mici ale titrului de anticorpi și au un nivel mai scăzut de protecție
Conform studiului MedLife, comorbiditățile reprezintă un factor de impact asupra titrului de anticorpi post-vaccinare. Astfel, s-a observat că persoanele care suferă de cel puțin 2 afecțiuni cronice dezvoltă valori cu 40% mai mici ale titrului de anticorpi, sub media populației analizate. Mai mult decât atât, obezitatea și afecțiunile oncologice se asociază cu niveluri și mai mici ale titrului de anticorpi, la jumătate față de cele măsurate în rândul persoanelor care suferă de alte afecțiuni cronice.
Persoanele care manifestă reacții după vaccinare dezvoltă un titru mai mare de anticorpi
Semnificativ mai multe reacții adverse au fost înregistrate după rapel, numărul lor corelând și cu gradul de severitate al infecției avute anterior, însă cele mai frecvente au fost: durere la locul administrării, stare de oboseală, dureri de cap, frisoane și dureri musculare.
Post-vaccinare, riscul de infectare este foarte mic
Cele mai vulnerabile sunt persoanele cu titru mic de anticorpi dobândiți după rapel, dar chiar și în rândul acestui segment, rata de infectare este mică, de aproximativ 2%. Cei care s-au îmbolnăvit au dezvoltat forme ușoare (71%) sau medii, fără semne de penumonie (29%). Studiu mai arată că două treimi dintre cei care au făcut boala după vaccin au fost în contact direct cu o persoană infectată din gospodărie.
„Studiul defășurat de MedLife reprezintă o radiografie specifică țării noastre referitoare la răspunul imun al organismului în urma vaccinării, iar rezultatele obținute în această primă etapă sunt încurajatoare nu numai prin faptul că procentul persoanelor care dezvoltă un titru semnificativ de anticorpi după vaccinare este aproape de 100%, ci și prin prisma minimizării riscului de îmbolnăvire în cazul persoanelor vaccinate. Așadar, aceste date confirmă eficiența vaccinării în lupta cu pandemia atât din punct de vedere al sănătății, cât și din perspectiva repornirii economiei la nivel național. Faptul că avem date clare care ne arată că vaccinarea funcționează ar trebui să reprezinte un imbold atât pentru populația care încă nu s-a vaccinat, cât și pentru autorități, în vederea creșterii eforturilor de informare și a capacității de vaccinare la nivel național”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO MedLife Group.
Detalii despre eșantion și abordarea metodologică
Pentru studiul desfășurat de MedLife în perioada ianuarie – martie 2021 au fost selectate persoane aparținând personalului medical și auxiliar din cadrul comapniei, cărora li s-au recoltat probe biologice în vederea detectării anticorpilor specifici SARS-CoV-2 IgG anti-Spike și IgG anti-Nucleocapsida, după prima și a doua doză de vaccin Pfizer BioNTech. Testele de serologice IgG anti-S au fost efectuate pe Liason Diasorin, iar pentru IgG anti-N s-au folosit echipamente Abbott Alinity. Rezultatele obținute prin alte metode analitice nu sunt intercomparabile.
În plus, subiecții selectați au participat la un sondaj pe baza unui chestionar structurat ce a vizat următoarele obiective de cercetare: existența antecedentelor COVID-19, incidența simptomelor după administrarea primei doze de vaccin și a rapelului, prezența afecțiunilor cronice, precum și profilul genetic (grupa sanguină, factorul RH).
NOTĂ: Studiul de față a fost efectuat pentru evaluarea eficienței vaccinului produs de Pfizer BioNTech întrucât tot personalul medical care a participat în cadrul studiului a fost vaccinat la începutul campaniei cu acest vaccin pe baza deciziei guvernamentale.