Președintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, și-a exprimat nedumerirea miercuri, în punctul său de vedere prezentat în fața CCR pe sesizarea Guvernului Dăncilă privind formarea completurilor de judecată, că “se invocă un blocaj între două autorităţi (Parlament și Instanța Supremă – n.r.), de către o altă autoritate (Guvern – n.r.)”.
Judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) dezbat în şedinţă publică sesizarea premierului Viorica Dăncilă, la solicitarea condamnatului penal Liviu Dragnea, în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe tema constituirii completurilor de cinci judecători.
Cristina Tarcea a spus că nimeni nu a putut să arate în punctele de vedere transmise Curții Constituționale în ce constă blocajul instituțional.
“Camera Deputaților nu spune nimic despre un blocaj instituțional, iar Senatul spune că a existat de patru ani un blocaj la nivelul ICCJ și o să verific dacă există un blocaj de patru ani privind completele de judecată. Senatul nu spune însă nimic privind un blocaj instituțional. (…) Prin urmare îmi este greu să constat un blocaj instituțional”, a declarat Tarcea.
“Și dacă tot vorbim de perioada de patru ani, nu vi se pare ciudat că doar anul acesta, în septembrie, nu functionează legal completele de cinci judecatori?”, a mai spus președintele ICCJ.
“Trebuie să mărturisesc faptul că Înalta Curte se află într-o situaţie inedită – şi anume de a explica de ce a aplicat în litera şi spiritul ei legea”, a arătat Cristina Tarcea.
Şefa Instanţei Supreme a arătat că, deşi nu a făcut niciun fel de referire cu privire la calitatea procesuală a titularului contestaţiei, “pare puţin ciudat că, în condiţiile în care se invocă un blocaj între cele două autorităţi, o altă autoritate face această sesizare”.
La rândul său, Toni Greblă a cerut CCR să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României şi ÎCCJ, deoarece aceasta din urmă, “refuzând să aplice legea în ceea ce priveşte compunerea completurilor de judecată din cinci judecători prin tragere la sorţi, a înfrânt astfel voinţa Parlamentului, care este unica legiuitoare a ţării”.
”Odată ce veţi fi soluţionat acest conflict juridic de natură constituţională, pe practica constituţională constantă a CCR, urmează, de asemenea, să vă pronunţaţi asupra modului în care efectele acestui conflict, respectiv a compunerii completurilor de cinci judecători în alt mod decât cel prevăzut expres de lege, să găsiţi modalitatea în care efectele acestei nerespectări a legii pot să fie îndreptate, pentru că, citând din considerentele unei decizii a CCR, CCR nu stabileşte numai în abstract faptul că există un conflict juridic de natură constituţională şi extinde analiza acestui conflict şi asupra efectelor produse în perioada în care acest conflict juridic de natură constituţională a fiinţat, tocmai pentru a repara unele dintre efectele produse ca urmare a refuzului de a aplica prevederi legale care sunt de natură constituţională, în sensul în care compunerea completurilor de judecată este prevăzută de Constituţie ca putând fi făcută numai prin lege organică şi de niciun alt organ administrativ sau de altă natură din ţară”, a precizat Toni Greblă.
Faţă de aceste motive, a adăugat şeful SGG, urmează ca CCR “să soluţioneze şi acest conflict juridic de natură constituţională între două puteri ale statului, respectiv Parlamentul şi ICCJ”.
Curtea a rămas în pronunțare.
