Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) nu poate prelua de la 1 ianuarie 2017 bugetul instanțelor, aflat la Ministerul Justiției – ordonator principal de credite -, le taie elanul judecătoarea Cristina Tarcea celor 500 de magistrați care au semnat un memoriu în acest sens.
Cristina Tarcea asigură interimatul la șefia ÎCCJ și va prelua conducerea acestei instituții în septembrie, ea fiind singura care și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al instanței supreme.
În proiectul său postat pe site-ul CSM că, potrivit legii, atribuțiile Ministerului Justiției referitoare la gestionarea bugetului curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor vor fi preluate de ÎCCJ, termenul prevăzut de textul de lege fiind prorogat succesiv, ultima dată până la 1 ianuarie 2017.
Astfel, Tarcea arată că actualele capacități administrative ale ÎCCJ fac imposibilă exercitarea unei astfel de atribuții, în condițiile în care instanța supremă se confruntă de mai mulți ani cu o lipsă “cronică” a spațiului, iar Departamentul economic, dimensionat ca număr de personal la nevoile ÎCCJ, a fost nevoit să-și desfășoare activitatea în spații improvizate în alte locații.
“De altfel, trecând peste actualele capacități administrative ale înaltei Curți de Casație și Justiție, cred că problema gestionării bugetului instanțelor a fost populist și ipocrit soluționată legislativ, fără o suficientă dezbatere publică în sistem și în societate cu privire la constituționalitatea și eficiența unei astfel de măsuri. (…) Finanțarea sistemului judiciar este o atribuție strict administrativă, care, deși ar putea avea influență asupra bunei desfășurări a activității instanțelor de judecată, nu reprezintă un act de judecată sau de aplicare a legii”, se spune în document.
Astfel, Cristina Tarcea consideră că, dacă se dorește “cu orice preț” ca Ministerul Justiției să nu mai administreze bugetele instanțelor, soluția mai justificată din punct de vedere constituțional ar fi aceea a gestionării bugetelor instanțelor de către Consiliul Superior al Magistraturii.
“Indiferent de soluția care se va adopta, însă, cu privire la aplicarea dispozițiilor art 136 din Legea nr. 304/2004, republicată și cu privire la constituționalitatea sa, un lucru este cert, și anume faptul că 1 ianuarie 2017 va găsi Înalta Curte total nepregătită pentru asumarea unei astfel de responsabilități, cu consecințe atât de grave și de importante asupra întregului sistem judiciar. Prin urmare, pentru moment, soluția cea mai rezonabilă și realistă pentru sistem este prorogarea până la un nou termen a intrării în vigoare a dispozițiilor acestui articol, termen suficient de lung care să permită purtarea unor discuții reale și serioase asupra acestei soluții, studii de impact și luarea măsurilor administrative adecvate”, susține judecătoarea în proiectul său.
Nu mai puţin de 500 de judecători au semnat un memoriu prin care cer preluarea de către ÎCCJ, de la Ministerul Justiției, a bugetul instanțelor, precum și aplicarea nediscriminatorie a OUG nr. 20/2016, în sensul că unii dintre ei au obținut în instanță majorări ale indemnizaţiilor de bază cu indexările de 5%, 2% şi 11% prevăzute de OG nr. 10/2007.