Deficitul balanței comerciale a României a crescut cu 2,3 miliarde de euro în ultimul an, de la 6,046 miliarde euro în 2014 la 8,344 miliarde de euro în 2015, potrivit Ministerului Finanţelor.
Astfel, importurile au totalizat 62,951 miliarde euro (+7,6% faţă 2014) iar exporturile, numai 54,597 miliarde euro (+4,1%).
“Activitatea de comerţ exterior a României a fost concentrată în mod special pe schimburile comerciale cu parteneri aparţinând spaţiului Uniunii Europene astfel că exporturile intracomunitare au înregistrat în anul 2015 valoarea de 40240,8 milioane euro, în creştere cu 7,9% faţă de anul anterior. În schimb, valoarea expediţiilor către spaţiul extracomunitar pentru întreg anul 2015 au fost în scădere cu 5,2%, de 14.356,3 milioane euro”, se precizează MFP, pe baza datelor Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).
“Dinamica mai accentuată a importurilor s-a datorat intensificării importurilor intracomunitare în creştere de 10,1% în timp ce importurile din spaţiul extra UE, ce au însumat 14.380,6 milioane euro, au înregistrat o scădere de 0,1% comparativ cu anul precedent”, se mai arată în documentul MFP.
Scăderea TVA la alimente nu a încetinit importurile
Dinamica mai pronunţată a importurilor – în creştere la bunuri alimentare – nu provine în mod deosebit din reducerea la 9% a TVA la alimente începând cu 1 iunie – care a dus, totuşi, la creşterea cu 8,9% a vânzărilor cu amănuntul, susţinând dinamica cererii interne.
“Tendinţa de creştere a consumului populaţiei a fost susţinută, totodată, de majorarea resurselor populaţiei determinată de creşterea salariului minim brut pe economie cât şi de meţinerea inflaţiei negative, ceea ce a condus la creşterea venitului real disponibil”, arată MFP.
O influenţă favorabilă a fost exercitată şi de reînnoirea parcului auto care a determinat creşterea cu 19,3% a comerţului cu autovehicule în anul 2015.
Exporturile s-au prăbuşit în S2
În acest context economic, volumul schimburilor comerciale a evoluat diferit. Importurile României în semestrul II 2015 au înregistrat o creştere de 8,2% faţă de semestrul II 2014, prezentând o evoluţie similară de creştere (11,7%) pentru mărfurile provenite din zona comunitară şi de reducere pentru cele din zona non UE (2,1%).
La exporturi, situaţia este de-a dreptul dramatică: începând cu S2 din 2015 acestea şi-au încetinit ritmul de creştere de la 6,0% în S1 la 2,3%, în timp ce importurile au avut o dinamică în creştere de la 6,9 % la 8,2%.
Importăm băuturi, tutun, alimente, animale vii, maşini şi echipamente de transport
Referitor la Clasificarea Standard de Comerţ Internaţional (CSCI), datele statistice relevă că cele mai notabile creşteri la import înregistrate în primele 10 luni faţă de aceeaşi perioadă din 2014 au fost la grupele de produse băuturi şi tutun (22,5%), alimente şi animale vii (17,3%) precum şi maşini şi echipamente de transport (12,2%).
La export, cele mai importante creşteri au fost consemnate la grupele de produse băuturi şi tutun (32,8%), maşini şi echipamente pentru transport (9,4%) şi uleiuri, grăsimi de origine animală şi vegetală (7,2%).
Relaţiile comerciale cu ţările BRICS
Cât priveşte relaţiile comerciale ale României cu ţările BRICS, balanţa comercială a României s-a închis cu un sold negativ de 2.809,8 milioane euro la 31 octombrie 2015, pe fondul importurilor semnificativ superioare exporturilor din China şi Federaţia Rusă.
Importurile din China au totalizat 2338,2 milioane euro (4,5% din total) şi cele din Federaţia Rusă, 1737,3 milioane euro (3,3%).
Judeţul Gorj, codaş la exporturi
Statistica la 9 luni a Ministerului Economiei relevă că județul Gorj a avut cea mai slabă activitate la export, cu o valoare de puțin peste 40,16 milioane euro, în scădere cu 0,47% faţă de perioada ianuarie – septembrie 2014.
Pe poziția a doua în topul județelor cu cele mai slabe exporturi se află Giurgiu, cu 42,8 milioane euro (-25,19%), iar pe a treia – Mehedinți, cu 80,3 milioane euro (+5,01%).
Locurile 4 și 5 sunt ocupate de Vaslui și Teleorman, cu 132,8 milioane euro, respectiv 134,8 milioane euro.
La polul opus, primele trei locuri sunt ocupate de București, cu 7,132 miliarde euro, Timiș, cu 3,90 miliarde euro, și Argeș, cu 3,89 miliarde euro.
