Cîțu: Deficitul bugetar este de 6,36% din PIB, la 9 luni. Sau dacă vreţi în cifre, 67,27 miliarde lei

Mai mult de jumătate din deficit este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19, susține ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.

Astfel, sume în valoare de 37,12 mld lei (3,51% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

„Scenariul de bază, revenirea în V, este un scenariu care va fi confirmat şi este confirmat de date. După 9 luni de zile, execuţia bugetară arată un deficit de 6,36% din PIB, sau dacă vreţi în cifre 67,27 miliarde de lei. De unde vine acest deficit bugetar? Păi jumătate, 3,51% din PIB sau 37,12 miliarde de lei sunt sume care au rămas la agenţii economici. Sunt sume pe care aceştia le-au folosit, vorbim de 37,12 miliarde de lei, care nu au ajuns la buget, dar sunt la companii să le folosească după cum doresc şi au rămas acolo prin facilităţi fiscale sau au ajuns prin investiţii, cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de Covid 19. Şi avem 16,15 miliarde de lei ca urmare a amânării plăţilor pentru obligaţii fiscale, şi astea le ştiţi, care expirau pe 25 (octombrie, n.r.) şi bineînţeles că am prelungit o parte din aceste facilităţi, 3,22 miliarde de lei sunt TVA restituiţi mai mult decât anul trecut pentru aceeaşi perioadă, ianuarie – septembrie 2019. Deci ca să fie şi pe înţelesul socialiştilor. Am eliminat toate acele taxe pe care le-aţi introdus voi, suntem în cea mai mare criză economică şi am reuşit să rambursăm mai mult decât aţi rambursat voi anul trecut TVA cu 3,22 miliarde de lei. Acesta înseamnă că firmele beneficiază de mai mulţi bani”, a declarat Florin Cîţu, marți, într-o conferință de presă.

Potrivit ministrului, 570 de milioane de lei reprezintă sume aferente bonificaţiilor pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit.

Veniturile, în scădere continuă

“Încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 18,08 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului curent, consemnând o creştere de 5,1% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul pe veniturile din pensii, cu 41,4% mai mari faţă de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut. Totodată, evoluţia veniturilor din această sursă a fost susţinută şi de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din dividende cele aferente Declaraţiei unice (12,2%, respectiv 19% an/an). În condiţiile unei dinamici pozitive a fondului de salarii din economie, de 5,6%, în perioada decembrie 2019 – august 20 (an/an), încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 1,1% în primele nouă luni a.c., evoluţie explicată în principal de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale. Cu toate acestea, încasările din luna septembrie prezintă o accelerare (+5,3% an/an), în concordanţă cu baza macroeconomică”, se arată în raportul MFP.

Contribuţiile de asigurări au însumat 82,92 miliarde de lei, fiind în stagnare faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. „Totuşi, evoluţia lunară reflectă o revenire a dinamicii contribuţiilor în septembrie (+2,7% an/an), în condiţiile majorării fondului de salarii din economie cu 5,6%”, precizează MFP.

Dinamica încasărilor din contribuţii sociale a fost afectată de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabili, modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi scutirea de la plată a contribuţiei asiguratorii în muncă (pentru şomajul tehnic).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,81 miliarde de lei în primele trei trimestre ale anului curent, în scădere cu 13,8% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut (luna septembrie consemnând totuşi o dinamică pozitivă, de 28,1% an/an). În structură, încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici s-au diminuat cu 9,3%, în timp ce încasările din impozitul pe profit de la băncile comerciale s-au contractat cu 51,5%.

„Evoluţia negativă este explicată în principal de contracţia activităţii economice, amânarea achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit, precum şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificaţii acordate în sumă de circa 0,57 miliarde de lei). Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 2,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, în scădere cu 17,2% (an/an). Evoluţia acestor încasări a fost afectată, de asemenea, de amânarea plăţii obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum şi de bonificaţiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadenţă (OUG 33/2020)”, arată MFP.

Pe de altă parte, încasările nete din TVA au fost de 40,72 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2020, în scădere cu 14,3% comparativ cu nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Pe fondul revenirii comerţului, dinamica negativă a veniturilor brute din TVA continuă să se amelioreze şi în luna septembrie (-1,7%), arată reprezentanţii MFP.

Potrivit sursei citate, evoluţia încasărilor din TVA în primele trei trimestre ale anului a fost influenţată negativ de: creşterea rambursărilor de TVA cu 23,8%, an/an (+3,22 miliarde de lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei; prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate; evoluţiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populaţie şi comerţul cu autovehicule).

Cheltuielile au crescut „într-o veselie”: bunuri şi servicii de 39,61 miliarde lei

În schimb, cheltuielile bugetare au crescut „într-o veselie”: s-au majorat salariile unor categorii de bugetari, dar și cheltuielile cu bunuri şi servicii, care au totalizat 39,61 miliarde de lei.

MFP arată că acestea – în sumă de 294,99 miliarde de lei – au crescut în termeni nominali cu 15,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 3,8 puncte procentuale de la 24,1% din PIB 2019 la 27,9% din PIB în 2020.

De remarcat că cheltuielile de personal ale statului au crescut la 7,7% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Ele au însumat 80,99 miliarde lei, din cauza majorărillor salariale la diverse categorii de bugetari.

Astfel, până la finele lunii septembrie, s-au plătit 4,07 miliarde de lei pentru îndemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 842,49 milioane de lei pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 1,66 miliarde de lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%), 87,8 milioane de lei pentru îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

În luna septembrie, s-a reflectat cel mai mare nivel de plăţi aferente unei luni din anul 2020, respectiv 38,9 miliarde de lei faţă de o medie lunară de 32 miliarde de lei. Acesta se explică prin faptul că pe lângă plăţile lunare din ultima perioadă, în luna septembrie se reflectă şi sumele suplimentare de 1,1 miliarde de lei aferente majorării punctului de pensie cu 177 lei începând cu 1 septembrie 2020 şi majorării alocaţiilor de stat pentru copii de la 1 august cu aproximativ 20% mai mult decât cea din iulie a.c.

De asemenea, 0,84 miliarde de lei reprezintă sumele acordate pentru despăgubirea producătorilor agricoli pentru culturile afectate de secetă, 0,3 miliarde de lei sume din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru implementarea de măsuri financiare în sectoare cu riscuri semnificative de relocare a emisiilor de dioxid de carbon.

Nu în ultimul rând, s-au înregistrat plăţi mai mari decât media lunară de până acum aferente proiectelor de investiţii (2,64 miliarde de lei), bunurilor şi serviciilor, în special pentru medicamente şi produse sanitare (un miliard de lei), precum şi aferente măsurilor active şi concediilor medicale (0,9 miliarde de lei).

Potrivit raportului MFP, cheltuielile de personal au însumat 80,99 miliarde de lei, în creştere cu 6,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,7% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 247,5 milioane de lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au totalizat 39,61 miliarde de lei, în creştere cu 12,7% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2.

De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 8,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

„Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 104,01 miliarde de lei, în creştere cu 22,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum şi de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie a.c. a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, 1 ianuarie 2020 şi cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 20% mai mult decât cea plătită în luna iulie 2020”, precizează MFP.

Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăţi determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru îndemnizaţiile acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului în valoare de 4,07 miliarde de lei şi pentru îndemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 842,49 milioane de lei, precum şi sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%) în valoare de 1,66 miliarde de ei.

MFP precizează că se continuă decontările îndemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că până la sfârşitul lunii septembrie plăţile au fost de 3,08 miliarde de lei, de două ori mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu subvenţiile au depăşit 5,59 miliarde de lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol şi transporturi, respectiv subvenţii pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenţii pentru transportul călătorilor şi pentru diferenţe de preţ şi tarif.

„Alte cheltuieli au fost de 5,6 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi îndemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ (87,8 milioane de lei). De asemenea, în luna septembrie s-au plătit schemele de ajutor de stat acordate producătorilor agricoli care au fost afectaţi de secetă în valoare de 842,74 milioane de lei”, a arată raportul MFP.

Ministrul Finanțelor a susținut că a mărit investițiile cu 6,83 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent.

Plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de aproximativ 10,35 mld lei, „din care 6,4 miliarde de lei sumă pentru măsuri active, precum şomaj tehnic şi plata a 41% din salariul brut al angajaţilor menţinuţi în muncă. Bunurile şi serviciile au totalizat 1,1 miliarde de lei constând în medicamente şi produse sanitare”.

„Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 16,7 miliarde de lei, cu 29,2% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 29,8 miliarde de lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 9 luni ale anului, în creştere cu 29,8% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent, depăşind sumele investite pe tot anul în 2016, precum şi în anul 2017. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Astfel, administraţia locală a investit cu 77,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2021″ , explică reprezentanţii MFP.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 327,5 milioane lei pentru achiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

Potrivit estimărilor oficiale, deficitul bugetar va urca la 8,6% din PIB în acest an.