Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, susţine că în cele două luni de stare de urgență și trei săptămâni de stare de alertă generate de epidemia de coronavirus (COVID-19) „provocarea a fost să faci rost de bani, să plăteşti cheltuielile curente, dar în acelaşi timp să nu omori nici economia, iar cifrele de până acum arată că a fost un succes”.
El a insistat duminică, la Digi 24, că „mie îmi era mai frica în februarie şi în martie pentru deficit, stabilitate, capacitatea de finanţare. Da, îmi era mai frică decât de Covid”.
Ministrul a spus că Guvernul Orban „nu a închis niciodată toată economia”, șantierele de autostrăzi fiind active: „Noi nu am închis niciodată toată economia. Construcţiile, investiţiile în infrastructură au funcţionat, tot ce a fost şantier a funcţionat în această perioadă (a stării de alertă – n.r.), chiar şi în perioada de stare de urgenţă. După aceea, am relaxat condiţiile în ordine inversă de cum au fost impuse şi urmează (din 15 iunie – n.r.), dacă se confirmă acest trend descrescător ar cazurilor (de coronavirus n.r.), mall-urile, consumul”.
Pe de altă parte, „în această perioadă consumul online a crescut foarte mult”, a precizat Florin Cîţu.
„Unii oameni au învăţat să folosească consumul online de nevoie, dar o parte importantă a consumului se face prin mall-uri şi cred că aceasta este următoarea relaxare. Din punctul meu de vedere este important să se asigure condiţiile de transport, astfel încât transportul de mărfuri să se facă fără restricţii, pentru că înseamnă şi costuri mai reduse de producţie, dar aici depinde şi de alte pieţe. Dacă nu se întâmplă altceva până atunci, cred că 90% se vor deschide mall-urile din 15 iunie”, a spus ministrul.
Cîțu a arătat că „anul acesta am avut în buget aproape 50 de miliarde (de lei n.r.) alocaţi către investiţii, am crescut la rectificarea bugetară banii alocaţi în continuare investiţiilor şi o vom face şi în următoarea perioadă”.
De asemenea, el a arătat că „totalitatea măsurilor fiscale luate în această perioadă şi care expiră la finele lunii iunie înseamnă 15 miliarde de lei rămase la companii, prin anulări de taxe, bonificaţii, scuturi şi reeşalonări de taxe”.
„Este schimbarea de paradigmă despre care am vorbit înainte de criză: un guvern liberal va veni şi va pune accent pe investiţii. Rectificarea bugetară din luna aprilie este prima rectificare bugetară pe care mi-o aduc eu aminte în care banii nu au fost luaţi de la Transporturi, Sănătate, Educaţie şi duşi către salarii sau alte cheltuieli către baroni locali şi au crescut cheltuielile către investiţii”, a insistat ministrul Finanţelor.
Avem un necesar de finanţare de aproape 100 de miliarde de lei
La capitolul cheltuieli, Cîțu a spus că acestea reprezintă 0,3% din PIB, respectiv 3 miliarde de lei, în numai două luni, iar nevoia de finanţare a României se ridică la circa 100 de miliarde de lei.
„A trebuit să schimbăm strategia de finanţare, pentru că la începutul anului am avut un deficit de 42 de miliarde de lei, 4,7% din PIB, acum bineînţeles că am ajuns la 6,7% din PIB, estimat pentru acest an, iar asta înseamnă 72 de miliarde de lei, plus că aveam din trecut împrumuturi pe care trebuia să le finanţăm. Deci, avem un necesar de finanţare de aproape 100 de miliarde de lei, iar 3 miliarde de lei au fost cheltuieli legate direct de criza de coronavirus în ultimele două luni de zile, ceea ce înseamnă 0,3% din PIB în două luni doar pentru aceste cheltuieli”, a explicat Florin Cîţu.