Ministrul Florin Cîţu, va introduce spre aprobare în CSAT, la începutul acestui an, strategia de informatizare a Ministerului Finanţelor Publice (MFP) şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).
Florin Cîțu argumentează că că evaziunea fiscală a devenit o problemă de securitate naţională.
„A venit momentul. Din punctul meu de vedere, evaziunea fiscală a ajuns o problemă de securitate naţională. Chiar la început de an voi introduce în CSAT materialele necesare pentru aprobarea strategiei de informatizare a ANAF şi MFP ca obiectiv de importanţă naţională. Concomitent voi face toate demersurile ca începând din acest an ANAF să efectueze cel mult un control complex pe an la companiile din România, indiferent de mărimea lor. (Excepţie fac cazurile de flagrant/sesizări)”, a scris vineri, pe pagina sa de Facebook, ministrul Finanţelor.
Ministrul declarase și la mijlocul lui decembrie: „Eu vreau să accelerez acest proces de informatizare atât a ANAF, cât și a ministerului. Trebuie să înțelegem exact cum sunt cheltuiți banii publici și să eliminăm risipa. Dacă doar avem imaginea de suprafață, nu o să înțelegem niciodată ce se întâmplă. De ce sunt alocați bani, câte ministere și de ce nu se fac acele proiecte. Banii sunt alocați și când mă uit la ministere, iar când mă uit la execuție văd că nu se întâmplă nimic”.
La rândul său, premierul Ludovic Orban anunțase, tot la mijlocul lunii decembrie: „Suntem ţara care avem cea mai mare evaziune pe TVA. Avem cel mai mic grad de colectare de TVA de la nivelul UE. Eu cred că TVA-ul de 19% este un TVA rezonabil, un TVA care poate asigura suportul alimentării bugetului de stat cu resurse suficiente. Evident că trebuie îmbunătăţită colectarea TVA, dar pentru îmbunătăţirea colectării TVA-ului şi ANAF-ul trebuie să înţeleagă că trebuie să schimbe obiceiurile. Trebuie informatizat ANAF-ul”.
Programul Băncii Mondiale, flituit din start de Chițoiu PNL
În ciuda faptului că a existat un program al Băncii Mondiale de informatizare a ANAF, cu termen de finalizare 2019, acesta a fost pus în practică doar pe sfert. Mai precis, proiectul convenit în anul 2013 cu Banca Mondială, pe vremea Guvernului Ponta (USL), cu Daniel Chițoiu vicepremier și ministru al Finanțelor – la acea dată membru PNL – avea atașat un credit de 91 de milioane dolari.
Chițoiu, fost vicepreședinte timp de 2 ani și apoi președinte interimar al ANAF (2005 – aprilie 2007), în perioada Guvernului Tăriceanu, a fost ministru al Finanțelor în Guvernul Ponta până în februarie 2014, când PNL a rupt alianța cu PSD.
Alți 4 miniștri PSD ai Finanțelor au pus frână
Lui Chițoiu (care a migrat în iulie 2014 la ALDE, partid aflat la guvernare împreună cu PSD, din 2016 până în august 2019) i-au succedat în funcție, în Guvernul Ponta: Ioana Petrescu în 2014 (membru PSD, migrată la ProRomânia); Darius Vâlcov în 2015 (fost membru PDL, migrat la PSD), care a demisionat după ce DNA a început anchetarea lui penală, el fiind condamnat la 8 ani de închisoare în primă instanță; Eugen Orlando Teodorovici în 2015 (el a devenit ministru al Finanțelor și în Guvernul Dăncilă, instalat în funcție de pușcăriașul Liviu Dragnea).
Viorel Ștefan a fost ministru al Finanțelor timp de 6 luni în Guvernul Grindeanu, iar Ionuț Mișa (tehnocrat) a fost ministru 7 luni, în timpul Guvernului Tudose, el fiind înlocuit cu Teodorovici, de premierul Dăncilă.
Informatizarea MFP-ANAF, la doar 24,6% grad de realizare după 5 ani
În 2018, în timpul Guvernului Dăncilă (PSD) programul de informatizare a MFP-ANAF avea un stadiu de realizare de doar 24,6%. Aceasta, după ce în anul 2017 era de 23,5%.
În 2016, Banca Mondială hotărâse prelungirea cu 2 ani a proiectului, după ce a constatat „lipsa de voință politică în privința reformării Fiscului”.
Iată precizările BM, în raportul din 2018:
„(…) proiectul s-a blocat după finalizarea primei etape a achiziției sistemului de management al veniturilor bugetare, în jurul lunii octombrie 2017. După la această dată, nici o altă inițiativă nu a avansat din cauza lipsei de angajament politic față de reforme.
Oricum, România încă se confruntă cu o serie de provocări în administrarea fiscală în măsura în care continuă să colecteze cele mai mici venituri ca procent din PIB și înregistrează cel mai mare declalaj la colectarea TVA din întreaga UE.
ANAF trebuie să unifice toate informațiile deținute despre contribuabili și să introducă un sistem sofisticat de analiză de risc care să vină în sprijinul eforturilor antifraudă.
Nu în ultimul rând, ANAF trebuie să-și modernizeze sistemele informatice critice, inclusiv să rezolve urgent mentenanța sistemelor IT, să obțină licențe de operare, să completeze dotările hardware și să rezolve problemele de securitate a datelor și problemele de personal.
Aceste provocări rămân importante, indiferent de soarta proiectului RAMP”.
