Guvernul Ciucă a aprobat proiectul Legii Bugetului pe 2023 și l-a trimis Parlamentului

Guvernul Ciucă a aprobat, în ședința de joi, proiectul Legii Bugetului pe 2023 și l-a trimis Parlamentului, pentru dezbatere și adoptare.

Buget 2023 (proiect): Cheltuieli de 608 mld lei și venituri de 539,6 mld lei. Cine ia mai mulți bani

Buget 2023 (proiect): 108 miliarde lei (6,95% din PIB) pentru plata pensiilor din sistemul public

Premierul Nicolae Ciucă: „Este pentru prima dată când realizăm o construcție pentru a asigura finanțarea programelor prioritare din toate domeniile de interes pentru cetățeni. Discutăm de 233 de programe incluse la finanțare. Aceste programe sunt rezultatul consultărilor membrilor Cabinetului și reprezentanților tuturor ministerelor. Aproape toate ministerele au bugete mai mari pentru anul viitor.  Trebuie să ducem mai departe politicile și programele pe care ni le-am asumat, pentru domeniul educației, pentru domeniul cercetării și inovării, pentru sănătate, pentru asistență socială, pentru economie, pentru agricultură și, sigur, pentru infrastructura de transport, precum și pentru siguranță și apărare. Pachetul de măsuri de plafonare și compensare a prețurilor la energie și gaze naturale va continua, pentru că, așa cum am subliniat, avem nevoie în continuare să protejăm cetățenii de creșterea prețurilor și, desigur, de efectele crizei energetice. (…) Bugetul va merge la Parlament pentru dezbatere și aprobare, astfel încât, până la mijlocul lunii, până pe 15 decembrie, bugetul să fie aprobat și înaintat spre promulgare președintelui României”.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu: „Avem instituţii cu alocări mai mari decât în anul 2022, avem Ministerul Apărării, care, aşa cum ne-am asumat cu toţii, începând cu 2023 alocarea creşte la 2,5% din PIB. Avem Ministerul Agriculturii, o creştere cu 7%, la 25 miliarde de lei. Avem Ministerul Afacerilor Interne, o creştere de 12,17%, la 25,5 miliarde de lei. Avem Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului cu 4 miliarde de lei pe care îi acordăm pentru stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii. O creştere de 69,7% la Ministerul Cercetării, păstrându-ne angajamentul să recuperăm gradual, într-un orizont de timp mediu, astfel încât să ajungem în 2025 la 1% din PIB, poate şi mai devreme, depinde cât vom putea să şi implementăm din programe. La Ministerul Educaţiei, o creştere de 7%, la Ministerul Economiei, o menţinere de 702 milioane de lei, la Ministerul Dezvoltării o alocare mai amplă, având în vedere că în intră în implementare şi programul Anghel Saligny. La Ministerul Transporturilor este propusă o creştere de 16,6%. Un buget care porneşte cu 23,3 miliarde de lei şi sperăm că la rectificare, de altfel la toate este posibil o suplimentare, pentru că pe partea de investiţii, în 2022 a însemnat un an de angajamente, de contracte, iar 2023 ar însemna un an de implementare, respectiv de execuţii. La Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene o creştere de 29,7%, o creştere cu 11,7 miliarde de lei şi la Ministerul Mediului o creştere de 7,6%, 3,76 miliarde de lei. De asemenea, la Ministerul Familiei se implementează programele, anul acesta a fost de construcţie, iar anul viitor este an de implementare de programe, bugetul alocat fiind de 620 de milioane de lei. Sunt, evident, şi ordonatori de credite care, aparent, să spun, au diminuări de alocări. Dar aş vrea doar să specific în ceea ce priveşte Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii, având în vedere prevederile Ordonanţei 119, prin care am schimbat sistemul de decontare a facturilor, a compensării facturilor la la energie, practic banii care se alocau către ministere nu se mai alocă, ei găsindu-se în contul de disponibil din contribuţia de solidaritate din care se compensează facturile şi astfel se explică, de altfel, scăderi de bugete la cele două ministere, partea de asistenţă socială, partea la Ministerul Muncii sau partea de sprijin prin programe păstrându-se intactă, la Ministerul Energiei partea de investiţii păstrându-se intactă, chiar cu suplimentare pentru anul 2023″.