Isărescu se miră de formă, după creșterea explozivă a ROBOR: „Băncile au cam sarit calul”

La nici o săptămână după ce Banca Națională a majorat dobânda-cheie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ia atitudine de formă în privința creșterii explozive a indicelui ROBOR – în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă.

Isărescu a declart, marți, la conferința de presă dedicată Raportului trimestrial asupra inflației (ediția august 2022), întrebat despre creșterea indicelui ROBOR:

„ROBOR-ul se mișcă aproape de rata dobânzii de politică monetară. De mai bine de 4-5 luni s-a decuplat. Băncile au sărit calul și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie. Au supra-reacționat. A fost clară tendința băncilor și a traderilor să privească pesimist viitorul. (…) Acestea sunt dobânzi de piață. Așa reacționează băncile. Eu nu le iau apărarea, le transmit un mesaj personal: să fie mai atente la semnalele date de Banca Națională. Sperăm – și cred că se va întâmpla acest lucru, că ROBOR se va apropia de rata de dobândă de politică monetară (adică să scadă – n.r.)”.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

Vineri, Banca Națională a crescut dobânda-cheie cu încă 75 de puncte de bază, de la 4,75% la 5,50%.

Dobânda-cheie, majorată masiv de șefii BNR – Isărescu, Florin Georgescu, Leonardo Badea, Eugen Nicolăescu, Rușanu, Popa

Iată ce a mai spus Isărescu, referitor la dobânzile la bănci:

„Vedem clar o creștere a ratei dobânzii mai pronunțată pentru societățile nefinanciare, dar și o creștere a volumului de credite. Deci, în ciuda majorării dobânzilor, cererea de credite a crescut la societățile financiare, dar și la populație, unde până la sfârșitul lunii iunie creșterile de dobânzi nu au fost atât de pronunțate. Nu dorim să omorâm creditul în valută.

Perioada aceasta a dobânzilor negative, mici, este o perioadă depășită. A ne raporta reparativ la ce a fost acum 4-5-6-10 ani nu cred că ne ajută. E o situație care nu se va repeta. Normalizarea situației înseamnă să se meargă treptat spre dobânzi real pozitive, normale. Adică de 3-6%.

Deși au crescut dobânzile, cererea de creditare a crescut.

Am înăsprit condițiile de lichiditate, pentru ca băncile să împingă în sus dobânzile. La o inflație în creștere, românii ar pierde.

„Inflația ridicată rămâne un fenomen global”

Despre inflație, Isărescu a spus:

„Inflația ridicată rămâne un fenomen global. România nu este „fruntașă”, suntem pe locul 7 în UE, ceva mai mult decât media inflației în UE, de 9,6%. Dar mai important – și inflația cea mai scăzută din Europa depășește 5%.

În plus, un studiu arată că, din 60 de țări, doar zero țări mai au în acest moment o inflație mai mică de 2% sau egal cu 2%. S-a mai întâmplat acest lucru în perioada crizei din 2008-2009. Dar o scădere de asemenea amploare la zero nu s-a mai văzut în perioada analizată.

S-a intervenit în România în măsura în care s-a putut, cu atenție să nu exgerăm, mai ales în ceea ce privește creșterile bugetare.

Cauze creștere inflație: șocuri pe partea ofertei, creșteri prețuri energie. Fără schema de compensare și plafonare prețuri energie, inflația trecea de 20%.

Au fost modificări sezoniere la alte tipuri de combustibili. Între factorii care au contribuit la creșterea prețului la carburanți este creșterea prețului țițeiului, dar și alți factori. Creșterea este cu magnitudine mai mare la produsele alimentare procesate, din cauza prețurilor la energie, potențată și de seceta care s-a instaurat.

Primele semne pozitive sunt în ce privește materiile prime, inclusiv la produsele agricole. Am spus și în ședința precedentă că, în măsura în care apar primele semne de temperare și apoi de scădere a ratei inflației, vom micșora pasul de creștere a ratei de politică monetară. Astfel, cu excepția gazelor naturale aproape toate materiile prime au început să meargă în jos. Și este o tendință și pe plan mondial.

Pe piața forței de muncă este posibil să mai apară presiuni inflaționiste. Cand inflația este ridicată, creșterile salariale sunt mai ridicate.

Consumul populației a evoluat foarte favorabil, în trimestrul I 2022. Era și normal după dezlegarea economiei, după ieșirea din izolare. Consumul a crescut pe toate palierele.

Dar, treptat, lumea a constatat că, odată cu creșterea prețurilor, există și o scădere a puterii de cumpărare. S-au înăsprit și condițiile de finanțare. Și toate acestea au fost de natură să atragă o temperare, în prezent, și credem că în semestrul 2 se va simți și mai mult.

Vedem o orientare mai pronunțată către magazinele de tip discount și creșterea interesului pentru produsele din gama marcă proprie.

La investiții, veștile nu sunt rele, dar nici extraordinare. După cum vedem acum lucrurile, perspectiva este rezervată. Și este imprimată de reacutizarea tensiunilor pe latura ofertei, accentuarea incertitudinii și majorarea dobânzilor”.