Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea prin care Parlamentul a modificat şi completat Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
Noul act normativ stipulează că, la data intrării în vigoare, se abrogă art. 1 şi 2 din OUG nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 19 mai 2020.
Intervenţiile legislative sunt argumentate în expunerea de motive de iniţiator – deputatul minorităţilor naţionale Silviu Vexler – prin faptul că “numeroşi supravieţuitori ai Holocaustului au murit înainte de a primi o minimă dreptate şi, (…) din păcate, alţi supravieţuitori ai Holocaustului vor fi curând în aceeaşi situaţie”, precum şi prin faptul că “este absolut necesar ca procedura pe care trebuie să o urmeze pentru restituirea proprietăţilor preluate abuziv să fie cât mai simplă, cu o durată cât mai scurtă şi cu cât mai puţine elemente de birocraţie”.
Potrivit legii, în baza cererii deţinătorului de puncte, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emite, pe parcursul a 5 ani consecutivi, titluri de plată, în tranşe anuale egale, în limita valorii stabilite prin decizia de compensare. Titlurile de plată se emit în ordinea cronologică a emiterii deciziilor de compensare. Potrivit unui amendament la acest articol, prin excepţie de la aceste prevederi, în situaţia în care deţinătorul de puncte este persoana certificată de entităţi desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene sau de statul de reşedinţă ca supravieţuitor al Holocaustului, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emite un singur titlu de plată.
„Cererile se analizează în ordinea înregistrării lor. (…) Prin excepţie, se analizează cu prioritate cererile formulate de persoana certificată de entităţi desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene sau de statul de reşedinţă ca supravieţuitoare ale Holocaustului, aflată în viaţă la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi”, prevede actul normativ.
