Exim Bank

Borsec

Dedeman

 

Cotnari

ComputerLand

Arctic

Dacia

JUSTIȚIE: DNA cere Camerei Deputaților ridicarea imunității lui Bănicioiu / El este acuzat de luare de mită în formă continuată

Breaking News:
 

Orban promite să aplice modelul „Kurzarbeit”, dar recunoaște: „Trebuie să fixăm cadrul”

Premierul Ludovic Orban promite să aplice în România modelul german „Kurzarbeit” – programul flexibil de muncă, dar recunoaște că „trebuie să fixăm cadrul” legal. 

„Încercăm şi noi să aplicăm acest sistem de program flexibil de muncă. Trebuie să fixăm cadrul. La nivelul Uniunii Europene a fost aprobat programul Sure, destinat decontării cheltuielilor efectuate de state pentru anumite categorii de măsuri active, dar în special pentru măsurile de tip Kurzarbeit. Ideea în sine nu este foarte complicată. Dacă unei companii i s-a redus vânzarea cu un anumit procent, ca să nu dea afară angajaţii – cu procentul corespunzător – practic stabileşte un program flexibil de muncă pentru angajaţi şi statul plăteşte perioada de timp care nu e lucrată de angajaţi, corespunzătoare reducerii”, a precizat premierul.

„Sigur, măsura se aplică o perioadă limitată, atunci când apare o perturbare majoră pe piaţă, cum este criza economică generată de epidemia de COVID. Deci, va trebui să stabilim o perioadă de aplicare şi va trebui să gândim foarte bine cum punem în funcţiune acest mecanism, astfel încât pe de o parte să fie cât mai uşor de accesat, fără proceduri birocratice complicate. Pe de altă parte, să asigure criterii de acordare a ajutorului către companii şi către angajaţi foarte clare, foarte precise, astfel încât să nu existe probleme foarte mari în interpretarea modului în care este aplicat şi să reducă cât mai mult posibilitatea ca unii angajatori să poate să utilizeze această formă de protecţie fără să aibă nevoie sau ca resursă suplimentară de venit, în condiţiile în care ei, teoretic, nu ar avea nevoie de această măsură”, a adăugat Orban.

La Ministerul Muncii a fost organizată, luni, de ministrul Violeta Alexandru, o dezbatere cu patronatele şi cu sindicatele, intitulată „România munceşte! Flexicuritate şi digitalizare în contextul noilor tendinţe din piaţa muncii din România!”.

Modelul german (“Kurzarbeit”) invocat de ministrul Muncii presupune subvenţionarea de către Guvern a unei părţi a salariilor pentru acei lucrători cărora angajatorii le-au modificat orarul de muncă din program normal în program parţial, din cauza crizei economice. Practic, angajaţii cu programul de lucru scurtat ar urma să primească de la Guvern contravaloarea muncii pentru zilele în care nu mai sunt chemaţi la muncă de angajatori.

Modelul subvenţionării de către Guvern a câştigurilor salariale a angajaţilor pe perioada zilelor în care aceştia nu mai au de lucru a fost promovat în repetate rânduri în ultimele luni de patronatele din România, în special de preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, Dragoş Anastasiu.

Violeta Alexandru: „Suntem receptivi la semnalele pe care ni le daţi”

Ministrul Muncii le-a spus, la rândul său, reprezentanților patronatelor şi sindicatelor prezenți: „Suntem datori în continuare să lucrăm împreună cu dumneavoastră pentru celelalte domenii care au fost afectate şi care au nevoie de un sprijin, cum este cazul flexibilizării programului de lucru, în condiţiile în care activitatea lor revine gradual, revine pe măsură ce îşi revin celelalte domenii din economie, de care aceste entităţi sunt dependente. Suntem receptivi la aceste semnale pe care ni le daţi, astfel încât, în prima parte a discuţiilor, dorim să discutăm despre care să fie cadrul în care să se poată interveni eficient în sprijinul entităţilor cu o activitate afectată de pandemie, care nu au închis, dar sunt afectaţi în sensul în care şi-au redus activitatea şi au redus, bineînţeles, şi încasările, în condiţiile în care comenzile, fluxurile, relaţiile lor de afaceri n-au mai putut să se desfăşoare la aceiaşi parametri. Aici, Germania a fructificat experienţa de criză în sensul în care a gândit o reglementare care reprezintă o sursă de inspiraţie şi pentru noi, în mod evident trebuie să o adaptăm realităţilor din România”.

„Sesizăm, din toate discuţiile avute cu dumneavoastră, că, faţă de măsurile deja luate de Guvern, este momentul ca atât cadrul legal, cât şi întreaga abordare cu privire la piaţa muncii să fie adaptată situaţiei şi modului în care astăzi arată lucrurile în economie. Mă refer la o nevoie reală pe care o percepem de a flexibiliza relaţiile de muncă, de a adapta cadrul legal, norma primară, dar poate şi norma secundară, adică atitudinea instituţiilor publice, prin măsuri organizatorice în consecinţă, de aşa manieră încât revenirea în activitate să se facă în relaţie cu posibilitatea dumneavoastră de a vă angaja în noi contracte, de a vă atrage noi resurse cu care să vă desfăşuraţi activitatea”, a adăugat ministrul Muncii.

Violeta Alexandru a arătat că peste 1.300.000 de persoane au beneficiat de şomajul tehnic:
 „Măsura şomajului tehnic a venit în întâmpinarea nevoilor a peste 1.300.000 de persoane, a ajuns acum într-un cuantum de 4 miliarde de lei, este, dacă îmi permiteţi, cel mai interesant exemplu de mod în care s-a mobilizat administraţia, mă refer la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, să facă plăţi rapid, să proceseze foarte rapid un mecanism de sprijin pentru angajaţi şi angajatori. Ne-am adresat nevoilor celor a căror activitate a fost închisă peste noapte prin decizia autorităţilor, pentru a proteja sănătatea salariaţilor, a angajatorilor. În mod evident ne-am adresat în primul rând acestora, unor oameni a căror viaţă a fost dată peste cap, peste noapte, în condiţii de pandemie. Le-am găsit aceste soluţii de sprijin prin care Administraţia s-a mobilizat cât a putut de bine”.

12 Shares
Se citește acum ...
-- publicitate --
video - emisiuni tv