Guvernul Dăncilă a aprobat joi, printr-o Ordonanță de urgență – așa cum a anunțat Liviu Dragnea în urmă cu câteva zile -, o nouă legislație privind parteneriatul public-privat, după ce Guvernul Tudose modificare printr-o altă OUG, în decembrie 2017, vechea lege vechea lege adoptată în 2010 de PDL fiind abrogată de USL în timpul Guvernului Ponta, iar o nouă lege, al cărei proiect a fost elaborat de Dan Șova, a fost declarată neconstituțională în integralitate, în anul 2014.
De atunci, PSD s-a lăudat că va concepe un nou proiect de lege, însă nici în legilatura trecută, nici în cea actuală nu a realizat acest lucru.
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat joi, în debutul ședinței Guvernului, că până acum nu a fost niciodată în România o lege a parteneriatului public-privat care să aibă succes. Aceasta a mai spus că pe lângă construcţia de bunuri, vor putea fi încheiate parteneriate public- private și pentru servicii.
“Prin această ordonanţă de urgenţă vrem să eliminăm blocajele, dar şi să creştem capacitatea de investiţii în România. Nu a fost niciodată în România o lege a parteneriatului public-privat care să aibă succes. Este, în primul rând, vorba de o deblocare a legislaţiei, este vorba de o comprimare a termenelor de atribuire a contractelor pe baza unui studiu de fundamentare prin care se face selecţia partenerilor privaţi”, a spus Dăncilă.
Pentru administrația publică locală se vor elimina toate avizele ex-ante, a mai spus Dăncilă. În plus, “se va constitui un termen de un an de zile pentru crearea unui fond special de finanţare a contractelor parteneriatului public-privat la nivel naţional”.
“În administraţia publică locală s-au eliminat toate avizele ex-ante, astfel încât pe baza hotărârilor luate în consiliul judeţean sau în consiliul local să poată trece direct. De asemenea, introducem pentru prima dată, pe lângă construcţia de bunuri, şi operarea de servicii, ceea ce este o premieră în România. În acelaşi timp, excludem normele de aplicare, legea este clară, se poate aplica în mod direct. Totuşi, pentru o bună înţelegere a legii, se va elibera un ghid de bune practici, care nu este obligatoriu, dar care poate fi folosit ca un îndrumar”, a susţinut Dăncilă.
Povestea PPP
Legea 178/2010 privind PPP promovată de Guvernul Boc și adoptată de Parlament, însă nu a avut succes la investitori nici în vechea guvernare, când nu a fost încheiat niciun contract. Vechea lege a PPP a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu în septembrie 201o, după ce a retrimis-o Parlamentului la reexaminare, iar Normele metodologice au fost aprobate trei luni mai târziu.
Guvernul Ponta a vrut să se împăuneze cu o lege proprie, iar sarcina i-a revenit lui Dan Șova, ministrul delegat pentru Marile Proiecte (din care nu i-a reușit niciunul).
Proiectul lui Șova a fost adoptat de Senat în noiembrie 2013 iar de Camera Deputaţilor – for decizional – în decembrie 2013, chiar înainte de Crăciun.
Însă în ianuarie 2014 preşedintele de atunci, Traian Băsescu, a cerut reexaminarea legii arătând că se impune respingerea legii deoarece nu sunt stabilite clar situaţiile ce pot constitui motive excepţionale de interes naţional sau local ce conduc la încetarea unilaterală a contractului parteneriatului public privat şi că în această formă legea prevede o procedură lipsită de transparenţă în ceea ce priveşte înlocuirea partenerului privat, fară realizarea unei noi proceduri de atribuire.
Senatul a respins rapid obiecțiile iar Camera Deputaţilor a decis definitiv, în 11 iunie 2014 (cu 187 voturi “pentru”, 107 voturi “împotrivă” şi 19 abţineri), că sesizarea preşedintelui nu este întemeiată.
Parlamentarii PDL şi PNL au contestat atunci la Curtea Constituţională, sesizând în principal modalitatea în care pot fi reziliate contractele încheiate între partenerul public şi partenerul privat.
“Se introduce posibilitatea modificării unilaterale sau rezilierii contractului de parteneriat public – privat de către partenerul public prin invocarea de «motive excepţionale legate de interesul naţional sau local». Legea nu defineşte criteriile prin care vor putea fi stabilite «motivele excepţionale»”, s-a precizat în contestaţie.
În iulie 2014, CCR a declarat neconstituţional alineatul 1 al articolului 38 din noua lege, exact amintit mai sus.
A trecut însă aproape un an (iunie 2015) până când Senatul a pus în acord legea cu decizia CCR. Încă un an şi jumătate a durat până ce legea a trecut și de Camera Deputaţilor, în noiembrie 2016.
Legea nr. 233/2016 a fost promulgată în 23 noiembrie 2016 de președintele Klaus Iohannis.
Legea reglementează încheierea şi derularea parteneriatului public-privat ce are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri destinate prestării unui serviciu public şi/sau operării unui serviciu public.
În 14 decembrie 2017, Legea PPP a fost modificată și completată prin OUG de Guvernul Tudose.
Ionuț Mișa, ministrul Finanțelor în Guvernul Tudose, a declarat că OUG aprobată “reglementează aspectele de natură legislativă, făcând corelație între legislaţia privind modalitatea de atribuire a unor contracte de parteneriat public-privat”.
“De asemenea, reglementează elaborarea unei strategii, în funcție de necesitățile şi prioritățile guvernului, prin care se vor atribui, ulterior, şi vor fi stabilite categorii de proiecte ce pot fi dezvoltate în parteneriatul public-privat. Practic, am făcut un pas important înainte pentru viitoarele parteneriate în regim public-privat”, a adăugat Mișa.
Pe lângă o serie de clarificări cu privire la sfera de aplicare și diferențierea contractelor de parteneriat public privat față de alte tipuri de contracte, precum cele de achiziții publice, actul normativ aduce următoarele modificări:
În scopul protejării interesului public:
Se reglementează etapele/competențele de aprobare în evaluarea proiectului, din punct de vedere al clasificării acestuia în sectorul administrației publice (on budget).
În cazul în care, anterior momentului semnării contractului, din analiza acestuia reiese că proiectul ar urma să fie clasificat on-budget, proiectele administrației publice centrale vor putea fi implementate doar după aprobarea de către Guvern, prin Memorandum.
În cazul proiectelor de interes local, acestea se aprobă de către Comisia de autorizare a contractelor de parteneriat public-privat la nivel local. Această comisie se va înființa ulterior prin Hotarâre de Guvern;
Se introduce conceptul Value for Money, conform bunelor practici de la nivel internațional, și care reflectă diferențierea în estimarea costurilor pe întreaga durată a proiectului, ajustată cu valoarea riscurilor, în scenariile realizării prin metoda tradițională (achiziție publică) și prin parteneriat public-privat.
Astfel, prin promovarea de proiecte de infrastructură în regim de parteneriat public-privat, nu facem referire neapărat la necesitatea de a clasifica un proiect off budget sau de a promova vreun anumit mecanism contabil, ci la transferul de riscuri și costul mai scăzut, pe termen lung, pentru statul român în comparație cu achiziția publică tradițională.
Se creează posibilitatea pentru partenerul public de a contribui la finanțarea realizării investițiilor cu resurse financiare publice,pentru a reduce ulterior impactul financiar al obligațiilor de plată pe parcursul perioadei de operare a proiectului.
Contribuția optimă a autorității publice, dacă se impune, va rezulta din modelările financiare aferente Value for Money (incluzând analizele de senzitivitate).
Pentru o abordare prudențială referitoare la sustenabilitatea proiectelor din punct de vedere a impactului bugetar și evaluarea capacității partenerului public-privat de a gestiona riscurile aferente implementarii proiectului.
Se stabilesc mecanismele de evaluare a proiectelor pentru evitarea situațiilor de abatere de la țintele de deficit și datorie publică asumate de România prin Strategia fiscal-bugetară.
La nivelul Studiului de fundamentare se va efectua o evaluare externă a capacității partenerului public de a gestiona riscuri la nivelul contractului de PPP.
Măsuri pentru includerea în regim PPP exclusiv a proiectelor bine pregătite, care prezintă eficiență economică și o prioritate la nivel central/local:
- Costul net actualizat al realizării proiectului prin metoda tradițională (achiziție publică) urmează a fi utilizat ca punct de referință („affordability threshold”) în comparație cu costul net actualizat al realizării proiectului în regim de parteneriat public privat;
- Se prevede elaborarea unui Program strategic asumat la nivelul Guvernului și care va prevedea categorii de proiecte care pot fi dezvoltate în regim de PPP.
- Asigurarea continuității proiectului prin reglementarea situațiilor de înlocuire a partenerului privat:
- Reglementarea unor mecanisme care să permită înlocuirea partenerului privat în caz de neperformanță, fară reluarea procedurilor de atribuire a contractului, evitându-se posibile situații de reclasificare a unor proiecte off budget în proiecte on budget;
- Protejarea activelor publice ale companiei de proiect.
Iată însă că Guvernul Dăncilă aruncă la coș Legea nr. 233/2016 adoptată de majoritatea PSD în timpul Guvernului Cioloș și modificată de Guvernul Tudose în urmă cu 6 luni, și vine cu o nouă legislație privind PPP, însă nu prin Parlament, cum ar fi normal în condițiile în care PSD+ALDE au majoritate, ci printr-o Ordonanță de urgență care va intra în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial și pe care nu o poate ataca decât Avocatul Poporului.
